Podgorii în Tracia (1)

Arcadia, 2017

Intrarea în Turcia dinspre Bulgaria, pe un drum secundar. La micul punct de trecere a frontierei de la Lesovo, ne aflam doar o singură mașină și am trecut destul de repede prin toate etapele controlului. Deși traversăm o frontieră între două țări de pe două continente diferite, cu religii distincte, sentimentul nu se schimbă. Rămânem în Tracia, regiunea care se întinde pe zone cuprinse în trei țări: sud-estul Bulgariei, nord-vestul Turciei și nord-estul Greciei. Tracia nu este o regiune banală. Ai multe de văzut/privit aici, iar toamna oferă un farmec somptuos culorilor naturii.

20180926_111407.jpg

Tracia este cunoscută mai cu seamă datorită vinurilor sale, dar să nu trecem cu vederea celelalte produse, cum ar fi varietatea de brânzeturi care se produc aici.

20171010_153612

Pe autostrada care leagă Edirne de Istanbul, se află una dintre cele mai apreciate podgorii, Arcadia, cu zeci de premii la activ câștigate în concursuri internaționale pentru calitatea vinului. Este prima pe care o vizitez în această regiune. Are un nume cu rezonanță îndepartată, ce evocă natura la vârsta ei de aur. Nu e de mirare că turcii se laudă că Dionysos se trage din partea locului.

20180927_132757

Podgoria, cu hotel și restaurant, este foarte greu accesibilă, soseaua fiind doar parțial asfaltată. Nu existau nici indicatoare. Îți dai seama ușor că este foarte puțin turistică. Vinurile de acolo se produc în serie limitată, sunt artizanale, prelucrate prin procedee mecanice, manuale, ecologice. Vinul produs acolo nu se gasește în mod normal în comerț. La momentul vizitei noastre, nu aveau în ofertă posibilitatea de a face o degustare cu prezentare profesională. Am luat doar cina, cu produse un pic improvizate și micul dejun, copios.

20171011_083000

Hotelul și restaurantul din incinta podgoriei sunt decorate în stil minimal, dar nu există posibilitatea de a merge pe jos prin preajmă, să vezi via, de exemplu. Proprietatea este înconjurată de livezi fructifere, iar viile se află mult mai departe.

20171010_190847

M-am mulțumit să admir un minunat apus de octombrie deasupra viilor trace.

Ultimul refugiu al maurului

Ronda, 2016

În romanticul secol 19, în această urbe andaluză își găseau refugiu bandiții care atacau la drumul mare poștalioanele și diligențele. Astăzi, ne întâmpină o ambianță primitoare și confortabilă.

20160402_100046

Orașul e împărțit de un râu în două cartiere, printr-un defileu înalt de o sută de metri. Clădirile se află pe un platou format de stânci.

20160402_100740

Pe una din părți se întinde fosta medina musulmană, iar pe cealaltă centrul actual care include cartierul cel mai frecventat.

20160402_104206

Cele două părți sunt conectate printr-un pod spectaculos. Orașul a fost recucerit de spanioli abia în 1485. Din secolul 6 și până la acea dată a aparținut maurilor.

20160402_125026.jpg

Ca să plonjez direct în atmosfera medievală, am început, dis-de-dimineață, cu palatul regelui maur.

20160402_102350

Aranjamente florale, patios (gradini interioare), balconașe, fântâni. Nimic nu seamănă cu decorul palatelor europene sau al țărilor arabe din Africa sau Orientul Mijlociu.

20160402_125225

Este un decor unic, specific Andaluziei, așa cum vedem în Cordoba, Sevilla, Granada, Jerez de la Frontera.

20160402_103258

Surpriza acestui palat a fost Mina, o scară de 365 de trepte (zilele anului?) care te conduc direct la râu. Scara a fost comandată special de rege ca să aiba o cale de scăpare în caz că îi este atacat palatul.

20160402_104911.jpg

Mari personalități ale culturii universale și-au găsit aici inspirație: poetul Rainer Maria Rilke, scriitorul Ernest Hemingway, cineastul Orson Welles.

20160402_110714.jpg

Dacă nu ești foarte grăbit, poți să te oprești la umbră pe o bancă în piața principală a orașului, unde se află primăria, care e găzduită într-o fostă închisoare militară din secolul 18.

20160402_112335

Palatul Mondragon, fosta reședință a unui notabil arab din secolul 14, include și un mic muzeu regional, dar exteriorul e mult mai atrăgător, cu patio, fântâni și azulejos în alb și bleu.

20160402_102332.jpg

Arenele, locul unde se desfașoară coridele (luptele de tauri) sunt printre cele mai vechi din Spania. Din Ronda provin două mari dinastii de toreros, imortalizați în picturi și filme.

20160401_202226.jpg

Ronda se bucură de o excelentă reputație gastronomică. Găsești produse culinare pentru toate gusturile, în toate stilurile, de la clasicism la avangardism.

20160401_205019.jpg

Am experimentat un meniu stil tapas (gustări) de pește și crustacee, însoțit de un vin roșu din zonă.

20160402_125509.jpg

Este important de știut că spaniolii acordă vinul roșu local, servit rece, cu pește și fructe de mare, în toate regiunile, nu doar aici, în sud.

20160402_113335.jpg

Un singur inconvenient trebuie semnalat: parcările publice. Dificil de accesat, puține, scumpe, aglomerate.

Palate andaluze

Ecija, 2016

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Departe de grandoarea triunghiului de aur format de Cordoba-Sevilla-Granada în sudul Spaniei, merită să intri și în orășele care își țin parcă secret farmecul, ca să-și păstreze liniștea patriarhală.

133.jpg

Așa am descoperit Ecija, urbe zglobie și exuberantă, cu turnulețe grațioase, imobile istorice, chiar mici palate.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Vechea nobilime andaluză, foarte prosperă, deținea domenii vaste cu livezi de citrice și măslini. Comertul era înfloritor datorita poziției orașului pe chiar via Augusta, calea comercială prin care uleiul de măsline produs era direcționat spre Imperiul Roman.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Palacio de Penaflor, cu o superbă fațadă în semicerc, împodobită cu decorațiuni sub forma unei frize pictate, este la fel de remarcabil ca și palatul în care se află muzeul municipal.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Campanilele bisericilor sunt decorate cu plăci din faianță nuanțate pe tonuri de albăstrui.

146.jpg

Ca toate localitățile andaluze, și aici se află manufacturi artizanale de ulei de măsline, produs din varietatea de măslini locali. Îl poți cumpăra din orice magazin alimentar, aprozar sau cofetărie.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Recomand o specialitate de patiserie locală, tortas de aceite, preparată pe bază de ulei de masline.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Să nu ratezi, la o terasă însorită, – eram în ianuarie ! – , un suc proaspăt de portocale (zumo de naranja natural) din livezile de la marginea orașului.

Orient ?

Amalfi, 2016

Bijuteria coastei amalfitane, de acord !

20160511_115800

Peisaj în design mauro-spaniol: vegetația, stilul arhitectural, ambianța aranjamentelor de fântâni. Orașul, alături de întreaga costiera amalfitana, face parte din patrimoniul UNESCO.

20160511_102111.jpg

Obiectivul acestei excursii a fost catedrala Sf.Andrei, fondată în secolul 9.

20160511_102651

Dar ceea ce vedem azi este rezultatul mai multor modificări, din secolele 10 și 11.

20160511_102855

Multe din orașele portuare sau maritime italiene au fost puternic influențate de Orient. Schimburile cu Levantul aveau loc aici, în porturi.

20160511_105316.jpg

Acest lucru se reflectă în arhitectura domului, unde splendoarea decorațiunilor se combină în mod fericit cu elemente materiale importate din Orient, cum ar fi impozanta ușă a catedralei, din sec. 11, adusă de la Constantinopol.

20160511_102245

Să pătrundem în clausteriu, care datează din 1268, unde admirăm fuziunea austerității romane cu fantezia arabă.

20160511_102401.jpg

Moaștele sfântului Andrei sunt păstrate în criptă. Sunt doar fragmente din trupul său, care au fost aduse de la Constantinopol la Amalfi în 1206, în timpul celei de a patra cruciade.

20160511_102501

Amalfi este una dintre numeroasele destinații de pelerinaj la moaștele sfântului Andrei.

20160511_103808

Republica Amalfitană este cea mai veche republică din Italia (fondată în anii 840), deținea o flotă impresionantă și era o mare putere maritimă. Trebuie să ținem cont că aici s-au inventat Tablele amalfitane, cel mai vechi cod maritim. Comerțul cu Orientul era dinamic.

20160511_102952.jpg

Șantierul naval de aici (Arsenalul, azi transformat în muzeu) construia cele mai mari nave din lume care, printre altele, au servit la transportul cruciaților (și la repatrierea lor, nu cu mâna goală, după cum se poate vedea, ci împreună cu moaștele !)

20160511_102744.jpg

Principala stradă comercială a orașului mișună de lume, dă pe dinafară de ispite gurmande. Deși la prețuri astronomice, o mică specialitate produsă din lămâile amalfitane e un suvenir potrivit.

Parmigianisme

Parma, 2016

Cu mașina, am răzbit cu greu căutând hotelul în Parma, centrul fiind restricționat circulației.

20160517_094450.jpg

Orașul freamătă de activitate, tot timpul se organizează aici un eveniment în jurul produselor sale legendare, aflate în patrimoniul UNESCO: jambonul și parmezanul.

20160516_230049

Gastronomie și cultură, două motive pentru care merită să vizitezi Parma.

20160517_100612.jpg

Magazinele care comercializează aceste două produse sunt adevărate temple ale gastronomiei.

20160517_141208

Proprietarii, care de obicei stau la tejghea, mi-au dat sfaturi asupra produselor dificil de ales. Am avut parte de o inițiere în gastronomia locală și am aflat multe informații despre gust și gusturi. Abia acum pot spune că încep să știu să aleg parmezanul. Mi s-a explicat că acesta are gust diferit dacă e produs iarna, primăvara sau vara și acest lucru se reflectă asupra modalității de a-l consuma.

Ce am văzut:

***Duomo, cu turnul său gotic și leii care străjuiesc intrarea.

20160517_101138.jpg

Frescele cupolei sunt semnate de Corregio.

20160517_101614.jpg

***Baptisteriul, a cărui construcție s-a început la 1196, realizat în marmură roz, foarte rară. Printre cele mai frumoase monumente de arhitectură religioasă din Italia. Interiorul este de inspirație bizantină. Pe cele 16 laturi ale sale, admirăm fresce din sec.13.

20160517_101803

***Galeria Națională se află în Palazzo de la Pilota și găzduiește muzeul de pictură al regiunii.

20160517_134224.jpg

Familia de Bourbon-Parma, aristocrații care au guvernat orașul, au lăsat un patrimoniu impresionant.

20160517_141016

În același palat, dar la alt etaj decât galeria, putem vedea Biblioteca Palatină a ducesei Maria Luisa de Parma.

20160517_141757

***Teatrul Farnese, construit în 1619.

20160517_133644

Din cauza grabei, pentru a fi prezentat lui Cosimo I de Medicis care urma să vină la Parma, decorurile au fost construite în carton pictat, iar statuile din gips în loc de marmură.

20160517_104110.jpg

Dar chiar și în variantă low-cost a avut succes !

 

Lectură de drum :

Stendhal, Mănăstirea din Parma

Caciocavallo baroc

San Severo, 2016

Mă aflam în drum spre San Giovanni Rotondo, în sudul Italiei, regiunea Puglia. Am intrat în orășelul San Severo ca să cumpăram produse locale recomandate de prietena mea Stefania, originară de aici, pe care am cunoscut-o în Olanda. Să cauți caciocavallo mi-a spus ea, obligatoriu podolico ! Zis și făcut.

20160510_120438.jpg

Fiind distrus de un cutremur, San Severo a fost reconstruit în sec.17 în stilul acelor vremuri, baroc. Edificiile elegante aparțin unor arhitecți faimoși. Centrul istoric se concentrează în jurul pieței principale, cu Palazzo di citta (primaria).

20160510_115936.jpg

De acolo, poți să pornești într-o plimbare barocă pentru a descoperi superbele palate și biserici ale orașului. Foarte aproape de piață, la 50 de metri, am intrat într-o cafenea elegantă, mai mult un bar-cofetărie, în care am servit un espresso și o felie de tort de migdale (torta di mandorle), de o savoare indimenticabilă, cum spun italienii, de neuitat !

20160510_120056.jpg

Peste tot unde am intrat, am remarcat cât de prietenoși erau localnicii și dornici de comunicare cu străinii. Te simți ca în familie. Ne-au povestit despre toate sărbătorile orașului, ce semnifică fiecare și, desigur, au insistat să stăm cât mai mult. Cu siguranță voi reveni la San Severo !

20160510_120143

Prăvăliile alimentare și aprozarele se afla în afara centrului istoric. Găsești toate delicatesele de sub soarele sudului !

Și, într-adevăr, caciocavallo podolico este cel mai fin cașcaval pe care l-am gustat vreodată. Se produce doar în acea zonă din Puglia, din lapte de vacă dintr-o rasă specială, care se hrănește cu ierburi tipic regionale, sudice. Îl găsești în toată Italia, dar nu are același gust, e mare diferență să îl cumperi la fața locului, direct de la producător. Mi-am propus să revin în mod special pentru o experiență culinară mai complexă !

Edirne, recomandări practice

2017, 2018

Adrese utile

1.Dulciuri tipice

20181013_173020

– baklava și derivatele ei, pentru că, de fiecare dată când merg la acea prăvălie, găsesc mereu noi produse. Îmi plac cele de ciocolată amăruie, dar și sarmalele de fistic (de Gaziantep, obligatoriu !) – mici fursecuri din fistic proaspăt, măcinat fin, însiropate, foarte aromate.

2.Produse de patiserie sărată

20181022_094613

Plăcinte cu brâză, cu spanac și o ofertă largă de brânzoaice cu aluaturi de compoziție diferită pentru fiecare tip de brânză.

20171009_175309

3.Pauză de cafea sau chai

IMG_2260

O cafenea mică și izolată, pe o alee care pornește din strada principală.

IMG_2257

Are o terasă afară lângă o veche moschee și un interior intim și romantic.

IMG_2262

Datează de la 1877. Proprietarul este foarte simpatic, iar cafeaua excepțională !

20171010_130044

Ei nu vând nimic dulce, dar eu îmi cumpărasem de pe stradă eclere prospete și le-am savurat la cafea.

img_2258.jpg

4.Hotel

20181013_162842.jpg

Hotel Tașodalar este chiar casa în care s-a născut Mehmet Cuceritorul, învecinată cu marea moschee Selimyie, aflată în patrimoniul UNESCO.

20171010_110815

Camerele sunt mobilate ca un conac boieresc, cu mobilă în stil otoman.

20181013_162611.jpg

Din păcate, micul dejul este cam sărăcăcios, în discrepanță cu stilul elegant și cu nivelul general al serviciului, de bună calitate.

20181013_170502

5.Cumpăraturi

Un obiect menajer util pentru amatorii de suc de rodie proaspăt este strorcătorul de rodie manual, nu electric sau centrifugă.

20181018_102524

Poți prelucra la el și alte fructe cum ar fi citricele sau lubenița. Îl găsești la bazarul din zona comercială, la un preț convenabil, 130 TL (19 euro la cursul din octombrie 2018). Dacă mergi toamna, rodiile îți recomand să le cumperi direct de la producător, de pe marginea drumului !

20181017_103212.jpg