Puterea poetică

Cairo, 2018

M-am descălțat și am pornit să traversez, ca un deșert flamboaiant, pavimentul de marmură albă,

am pătruns în desișul colonadei și, așezată jos pe covor cu spatele rezemat de un pilastru, regăsesc, în moscheea Al-Azhar, exact aceleași gânduri ca într-o biserică ori într-o sinagogă ori într-un templu buddhist.

Cel mai vechi monument musulman din Egipt în stare de funcționare a rămas până azi cea mai prestigioasă instituție de învățământ islamic din lume,

ardent centru de studiu al literaturii arabe, a cărui bibliotecă se numără printre cele mai vaste și valoroase.

Peste două milioane de studenți frecventează aici, în principal, discipline umaniste. Din 1961 au fost introduse și facultăți cu materii nereligioase, cum ar fi medicina și ingineria, și tot atunci li s-a permis și femeilor să se înscrie la cursuri.

Ridicată la comanda califului, în plină dinastie fatimidă, în anul 972, după planul unui arhitect creștin,

instituția se bucura deja, pe vremea lui Saladin și a cruciadelor, de un lăudat profil internațional.

Studenți din Orientul Mijlociu veneau să asculte maeștri de renume, printre care filosoful Moses ben Maimon (Maimonides) profesor de medicină și astronomie.

A funcționat ca școală mai întâi în domeniul literelor, filosofiei, retoricii, astronomiei, religiei,

devenind o respectabilă unitate de învățământ de tradiție șiită care își propusese inițial formarea de misionari.

După un scurt abandon, redevenind sunită, emerit templu al cunoașterii, a favorizat alcătuirea primei enciclopedii a Islamului,

iar mai târziu, în perioada post-otomană, a ajuns să depășească Istanbulul în domeniul expertizelor legale sunite.

Apoi sultanii mameluci au preluat moscheea și au înființat în incinta ei mai multe școli unde studiau Coranul și legile Islamului,

un prim pas către universitatea influentă care a devenit azi, cea mai mare din lumea musulmană, cu studenți din lumea întreagă, în special asiatici musulmani și, din Europa, tot mai numeroși francezi.

Are un cuvânt greu de spus și în calitate de centru de științe politice de tendință sunită, mai ales după ce președintele Nasser a ținut aici discursuri înflăcărate,

iar în 2014, liderul Al-Sissi a venit tot aici ca să îndemne poporul să reformeze religia musulmană, cerând ca discursul religios să urmeze transformările vremii.

Spațiul generos s-a extins la aproape un hectar după succesive modificări favorizate de stăpânirea otomană.

Cairoții se mândresc că, prin cele cinci minarete și trei sute optzeci de coloane, edificiul face concurență piramidelor, prin grandoare.

Decorațiunea fatimidă combinată cu elemente bizantine îmi amintește de Sfânta Sofia.

Mă rătăcesc în infinitatea de coloane, unele antice, din marea sală de rugăciune care, după etapa fatimidă, a tot fost marită, lăsând mihrabul izolat, întrucât constructorii nu au îndrăznit să se atingă de el.

Înăuntru domnește o curățenie neverosimilă pentru peisajul urban cairot.

E ca și cum aș fi pătruns pe tărâmul abstract al poeziei, la adăpost de tristeți sau melancolii.

The Friends of Mr Cairo

Cairo, 2018

Mașini, claxoane, scrâșnet de frâne, voci. Peisajul sonor din metropola egipteană e amețitor, dar toate astea încetează imediat ce intri în cartierul creștin. Se așterne dintr-o dată o liniște ireală.

După câteva controale riguroase ale armatei, pătrund în sectorul cel mai bine păzit din Cairo, edificat parțial pe vechile fundații romane.

Aici ne intersectăm cu traseul parcurs de Sfânta Familie în timpul fugii în Egipt.

După plecarea magilor, un înger i s-a arătat în vis lui Iosif, sfătuindu-l să-și ia familia și să fugă în Egipt, pentru a salva pruncul.

Albrecht Durer a reprezentat cu dramatism episodul într-o gravură pe care am văzut-o la Palazzo Sturm, Bassano del Grappa. M-au fascinat resemnarea, temeritatea și speranțele din gesturile lor măsurate.

Porniseră precipitat la drum, îngrijorați unul pentru celălalt și amândoi pentru prunc, indiferenți la frumusețea peisajului. Au rămas în Egipt până la moartea lui Irod, răstimp în care Iosif ar fi lucrat la vechea fortăreață romană.

Fără un ghid destoinic, ar fi greu să mă descurc prin cotloanele micului labirint unde se află biserica Abu Serga (Sf. Serghie), care trece cu ușurință neobservată.

După ce cobor câteva trepte, ajung într-unul dintre cele mai frumoase monumente paleocreștine din Orientul Mijlociu.

În istoria coptă, locașul a avut un rol esențial, pentru că aici au fost aleși patriarhii acestui cult între secolele 7 și 11.

Închinată sfinților Serghie și Vach, ofițeri în armata romană creștinați în secret, prăznuiți în 7 octombrie, a rămas cea mai veche dintre bisericile creștine din Cairo.

Se presupune că ar fi fost ridicată în secolul 4 chiar pe locul unde s-a odihnit Sfânta Familie.

Parcurg fiecare dintre cele trei naosuri separate de două șiruri de coloane, structură pe care o voi regăsi după câteva clipe și în sanctuarul din dedesubturi.

Din naos, prin stânga, se coboară pe o scăriță de lemn în partea cea mai veche și mai secretă, acolo unde s-a aflat refugiul Sfintei Familii.

Au rămas vizibile, pe alocuri, fundațiile orașului și rămășitele cuceririi arabe.

Acest sanctuar subternan servea deja ca locaș de cult, cel mai vechi din Egipt, înainte de întemeierea bisericii de deasupra, reconstruită în secolul 10 și restaurată de nenumărate ori.

Au mai rămas câteva icoane din secolul 12, însă altarul original îl voi vedea expus la muzeul copt. Sfântul Marcu, venit în Egipt în secolul 1, atestă că localnicii recunoscuseră deja, la acea dată, sacralitatea criptei.

Înăuntru, în liniștea netulburată, raționalitatea se destramă.

Pe suprafața pietrei, se disting urmele unor pași.

În fața lor, mă învăluie un sentiment unic, o liniște și o neliniște. Vreau să știu ceva ce nu poate fi aflat.

Salamalecuri

Cairo, 2018

Ca să parcurg pe jos vechiul Cairo, am apelat la serviciile unui ghid profesionist. Astfel, am avut posibilitatea să aflu detalii cunoscute doar de localnici.

DSCN2482

Simpatic, punctual și cu o educație remarcabilă, a ales cel mai bun moment, într-o senină dimineață de decembrie, când comerțul încă nu se dezmorțise, ca să deslușim întortocheatul labirint cairot.

20181203_113035

La acea oră, pe străzi nu erau turiști și m-am delectat uitându-mă pe-ndelete la trecătorii ieșiți la cumpăraturi sau tabieturi matinale. Cairoții sunt foarte curtenitori, în virtutea vechilor maniere otomane perpetuate și cultivate în toate mediile sociale.

20181203_112958

Se spune că viața cotidiană a capitalei e guvernată de o sumedenie de coduri știute doar de localnici. Urmărind baletul privirilor din fotografii făcute pe stradă la întâmplare, informația se confirmă. Iar subtilitățile limbajului secret se dovedesc inepuizabile, mi s-a făcut un instructaj exhaustiv și pe această temă.

20181203_105101

Mulți citadini nu-și iau micul dejun acasă, ci ies la localuri din cartier unde-și beau cafeaua cu o patiserie, ca ritual social, mai mult să schimbe-o vorbă cu amicii.

20181203_112337

Mă refer la bărbați, pentru că doamnelor le revin mai degrabă ieșirile în interes gospodăresc.

20181203_110157

Am pornit prin cartierul Khan el-Khalili, în zona de souk, pe străduțe pitorești, printre vechi construcții tradiționale, cu balcoane sculptate în lemn, de unde soțiile proprietarului pot privi spectacolul străzii fără să fie zărite.

20181203_110722

Am constatat că, din cauza scăderii dramatice a turismului, multe prăvălii n-au supraviețuit.

20181203_105815

Multe străzi păstrează vestigiile câte unei porți bogat decorate. Adevărate monumente, mi-au atras atenția porțile vechi care delimitau cartierul, lucrate cu modele geometrice și florale, dovadă a preocupărilor creative care-i asigurau faima.

20181203_105049

Aceste spații erau în trecut rezervate negustorilor respectabili. Azi, tarabele și chioșcurile comercializează produse chinezești, ca pretutindeni. Unii artizani si-au păstrat cu mari sacrificii atelierele, ca să poată salva meșteșugurile.

20181203_105844

Toți artizanii și vânzătorii sunt numai bărbați. Femeilor nu li s-a încredințat responsabilitatea de a confecționa vreun obiect și nu li se permite nici să interacționeze cu mușteriii.

20181203_110143

Din souk, ies direct pe strada principală unde se află moschei, fântâni decorative, conace vechi în stil caravanserai care au aparținut pe vremuri negustorilor.

20181203_105023

Acum, în majoritatea clădirilor istorice se află instituții ale statului sau fundații private.

20181203_110209

În acest cartier nu locuiesc străini, ghidul spune că n-ar putea să se descurce, iar pentru turiști există doar un singur hotel mai dichisit într-o clădire de patrimoniu.

DSCN2518

Tot plimbându-mă pe străzi am constatat, la un moment dat, că pe jos nu era așa de mult praf ca în restul orașului. Și aerul părea mai plăcut, poate datorită cafelei și mirodeniilor cu miresme ademenitoare.

20181203_110324

Lectură de drum :

Gérard de Villiers, Le complot du Caire

Scorpion

Egipt, 2018

Despre Regele Scorpion, unul dintre cele mai misterioase personaje din istorie, citisem înainte să pornesc spre Egipt.

Mă împăcasem cu gândul că nu voi afla nimic nou despre el dar, prin deșertul nubian

și prin pustietățile Sinaiului

mi-a revenit, stăruitoare, în minte, doar această plăsmuire.

Am scotocit prin muzeele egiptene după indicii.

Unele studii susțin că el ar fi întemeietorul Egiptului faraonic, dar documentele trunchiate și aluzive ale primilor cronicari istorici oferă doar fantasme.

În Egiptul prefaraonic, scorpionii se strecurau peste tot, pe sub vreo piatră, într-un vas de lut uitat descoperit, prin cotloanele locuințelor din chirpici.

Se acomodau ușor la condiții vitrege și nu ieșeau decât atunci când reușita era certă.

Deșertul era mediul lor preferat, dar se simțeau bine și în umezeala văii Nilului, în mlaștinile cu vegetație luxuriantă. Se trăia sub amenințarea lui tăcută.

Teologii egipteni susțineau că veninul scorpionului se scurgea din lacrimile lui Amophis, dragonul ce stăpânea lumea neființei.

Întotdeauna, în expedițiile care traversau deșertul, figura și un vindecător specializat pe înțepătura de scorpion.

La fel și în metropola tebană, unde fiecare templu avea propriul specialist în scorpioni.

De obicei, acesta era un scrib erudit care știa să citească incantațiile care-i îndepărtează.

Un motiv în plus pentru care scribii erau respectați.

Împărtășind complicități de breaslă, făceau un colegial schimb de remedii, după cum se consemnează în papirusuri.

Mai era și câte un șaman priceput în tot soiul de vorbe meșteșugite.

Leacurile, pe atunci, se limitau la descântece și incantații.

De multe ori, vrăjitorii recurgeau la un veritabil șantaj, amenințând ca vor boicota cultul zeităților în caz că vietatea se încumetă să-i sfideze.

Atunci, în zorii civilizației egiptene, suveranii, care încă nu se numeau faraoni, și-au însușit terifiantele puteri ale scorpionului.

Unul dintre ei, cel mai de temut, prin 3150 (î.Hr.), a decis să folosească semnul temutei vietăți în efigia tribului său, ca să îngenuncheze triburile rivale, profitând de spaima pe care o trezea imaginea scorpionului.

Șef de clan, a devenit rege asupra provinciilor mai înstărite din jurul vechiului Memphis.

Prima dată a fost identificat printr-o hieroglifă reprezentând un scorpion, înscrisă pe mormântul său regal.

Egiptologii au decis că acesta a fost numele lui.

Într-una din cetățile epocii arhaice s-a descoperit o încăpere destinată să rămână secretă, cu scorpioni și cozi de scorpion votive.

Se presupunea, și în acest caz, o legătură cu invidiatul conducător al triburilor reunite.

Sub domnia a început sa prindă contur puterea faraonică și, tot atunci, se formează primele hieroglife.

Odată cu apariția noilor zei desemnați de faraoni, scorpionul a alunecat, treptat, în uitare.

Rolul principal i-a revenit cobrei.

Trecutul, ca și viitorul, încă așteaptă să fie deslușit.

Se spune că scorpionul ar fi singura vietate care ar supraviețui în cazul unui accident nuclear și că, dintre toate zodiile, este singura care-și poate schimba, printr-un simplu act de voință, destinul hărăzit de astre.

Cuvântul meu preferat

Cairo, 2018

În Orient, cuvântul meu preferat este orientare. Printre altele.

20181203_110010

Strazile din cartierul Khan el-Khalili, unde se află celebrul souk, sunt labirintice și pline de tentații.

20181203_111204

Istoria lor e la fel de îmbietoare ca și produsele culinare.

20181203_111830

În preajmă, localizez celebra stradă Gamaliya care a crescut de la sine pe urmele vechilor palate fatimide, cu moscheea sa celebră, frecventată de un larg număr de fideli.

20181203_110729

Aici, în sufletul orașului, a locuit câțiva ani scriitorul Naguib Mahfouz, singurul egiptean recompensat cu premiul Nobel pentru literatură.

20181203_110534

L-a inspirat universul uman de pe această stradă specială.

20181203_110831

Din poveștile de familie pe care le-a dezvoltat în romane, am aflat multe despre mentalitatea cairotă.

20181203_110417

Cărțile sale, interzise de cenzură, au fost publicate mai întâi în străinătate, mai ales la Beirut, apoi în Europa și, într-un târziu, în Egipt.

20181203_110236

Cairo, dincolo de micile neajunsuri care țin de confortul pietonal, mi s-a părut un oraș cosmopolit și emancipat.

20181203_111505

Pe strazi și în magazine, turistul e lăsat în pace (spre deosebire de Luxor si Aswan).

20181203_110401

Am petrecut patru zile pline în Cairo și impresia generală a fost bună, datorită și ghidului deosebit de simpatic, competent și profesionist, Karim Serrie.

20181203_111042

Deși pe străzi nu erau turiști mai deloc, n-am avut nici cel mai mic inconvenient. Dacă ești singur și te rătăcești, întrebi direcția și, ca oriunde în lume, ți se indică.

20181203_110302

Pe una din străzi, observ că toată lumea cumpăra plăcinte cu brânză de la o tonetă. Am cedat ispitei. Brânza era aproape lichidă, ca o maioneză și era delicios.

20181203_111933

Important e să le lași dus de val, m-am gândit eu atunci, mulțumită. Dintr-o băcănie alăturată, am cumpărat cafea proaspăt râșnită cu arome egiptene. Cu parfum de orient.

20181203_110632

Lectură de drum:

Naguib Mahfouz, Children of Gabelawi

Nostalgia de a trăi

Luxor, 2018

Culorile de o limpezime cinematografică, pe țărmul Nilului, servesc de cadru muzeului de arheologie din Luxor.

DSCN2605

Spațiu care s-a dovedit cel mai liniștit loc pe parcursul celor trei zile pe care le-am petrecut în vechea capitală a Egiptului.

DSCN2668

Pare greu să te simți în siguranță în cetatea atât de greu încercată.

DSCN2658

În interiorul amenajat contemporan nu mai era nici un alt turist sau vizitator

DSCN2659

și n-a fost greu să mă las copleșită de o bruscă singurătate,

DSCN2657

ca și cum însingurarea faraonilor m-ar fi molipsit,

DSCN2665

neutralizând grația exponatelor.

DSCN2669

Faraonii erau oameni singuri.

DSCN2651

Ca să aibă o domnie netulburată, ei știau că trebuie să respecte niște reguli stricte:

DSCN2613

să nu aibă încredere decât în ei înșiși,

DSCN2663

să nu conteze pe ajutorul nimănui pentru că, la nevoie, prietenii se evaporă,

DSCN2630

să nu le permită subalternilor să intre în intimitatea lor. Mă urmărește privirea hipnotică a unor statui fixate pe transmiterea unui mesaj spre viitor.

DSCN2655

Dar și a celor genuine care îți topesc gândurile.

DSCN2639

Teba s-a dezvoltat în jurul adorației zeului Amon-Ra și a atins punctul culminant în mileniul I (î.Hr).

DSCN2660

De ambele părți ale Nilului, cetatea vibrează pentru importantul zeu dinastic. După dinastia Ramses, a urmat o perioadă de mare instabilitate politică.

DSCN2635

Preoții lui Amon exercită o contraputere în tot sudul Egiptului, utilizând oracolele pentru a-și impune propriile decizii politice.

DSCN2606

Amon-Ra e un zeu misterios, nu i se cunoaște nici forma, nici numele. E un zeu întrupat în urma unui curent de idei care circulă între diversele mitologii și culte.

DSCN2667

Templul lui Amon-Ra, regele zeilor, este centrul celui mai mare imperiu din lume până la acea dată.

DSCN2662

Teba devine sediul unui rege de esență cosmică, e centrul lumii cunoscute.

DSCN2656

Regiunea tebană adăpostea cele mai mari și mai importante morminte și temple din Egipt.

DSCN2666

Între pereții templului, o societate întreagă se organizează în cultul atotputernicului zeu, cu preoți, administratori, adoratoare, servitori.

DSCN2649

S-au păstrat dovezi ale acestor destine prin mobilier, sarcofage, papirusuri.

DSCN2653

Despre multe, am aflat din lecturi ulterioare călătoriei în Egipt.

DSCN2645

Pentru că zeii umblau pe pământ, aveau nevoie de un adăpost.

DSCN2650

Li s-au construit temple. Faraonul le oferă locuință, ofrande, bogății, pentru ca, în schimb, ei să îmbogățească Egiptul.

DSCN2640

Preoții care aveau în grijă templele nu erau credincioși și nu se închinau zeilor,

DSCN2629

erau doar administratori și specialiști în diverse domenii de utilitate publică,

DSCN2620

în hieroglife, în medicină, erau de profesie măcelari, brutari, croitori pentru că templele funcționau pe o sumedenie de secțiuni.

DSCN2612

Templele nu erau doar sanctuare, ci depozite și magazii de stocaj, ateliere, staule, cotețe, abatoare, săli de tratament. Regele urmărea direct echitatea distribuției produselor în regiune.

DSCN2633

În paralel cu această activitate fremătătoare, faraonul concepea decrete administrative și religioase, vizita șantierele templelor în construcție, inspecta mine și drumurile din deșert.

DSCN2611

Imediat după faraon, judecătorii erau o categorie care se bucura de o poziție privilegiată.

DSCN2621

Aveau în grijă atât dosare umane cât și divine, unii fiind numiți chiar într-un post invidiat, de ,,șef al secretelor”.

DSCN2626

Toți demnitarii trebuiau să îndeplinească, la un moment dar, o etapă de serviciu religios, cum ar fi serviciul militar acum. Își alegeau posturi modeste, preferat fiind cel de paznic de noapte.

DSCN2642

Nu se sinchiseau de rangul profan și alegeau posturi umile. Urmau un fel de școală unde li se serveau lecții de umilință.

DSCN2610

Îi învățaseră zeii că trebuiau să treacă și prin astfel de etape, pentru că, la un moment dat, viața te obligă să traversezi asemenea situații. E mai bine să te arăți cooperant decât să fii luat pe nepusă-masă. Luxorul te învață această lecție.

Cairo confidențial

2018

Palatul prințului Taz este un pretext ca să explorez străfundurile zonei islamice, presărate cu monumente mai puțin turistice.

DSCN2185

Pe toate le poți vedea într-o plimbare arhitecturală de la moscheea sultanului Hassan la moscheea Ibn tulun, în doar câteva ore.

DSCN2189

Între ele, străzi de blocuri maro.

20181203_093454

Cartierul islamic are avantajul că nu e foarte căutat de turiști și specificul local e intact.

DSCN2440

Pe străduțe labirintice, admir o fântână din secolul 15 a unui sultan oarecare decorată cu marmură policromă, cu un acoperiș de lemn dantelat și cu motive fin cizelate în piatră.

dscn2192.jpg

Mai încolo, moscheea Qani Bei (1413), cu un minaret dublu și cu domul sculptat în model zimțat.

20181203_093658.jpg

Fațada este placată cu faianță bleu și alb în stil otoman.

20181203_093652.jpg

Până la prinț, mai trecem pe lângă o fostă mănăstire construită în secolul 18, locuită de călugării dansatori derviși până în 1952, când au fost expulzați din Egipt.

20181203_085401

Apoi a funcționat ca loc de rugaciune și refugiu spiritual pentru sufiști. Ansamblul datează din secolul 14.

DSCN2193

Palatul prințului este unul dintre puținele palate mameluce păstrate încă în stare bună.

20181203_090643.jpg

Mamelucii au fost la origine sclavi aduși din Asia Mică și din zona Mării Negre, majoritatea turci. Puteau fi recunoscuți ușor în peisajul uman cairot, fiind albi.

DSCN2443

Erau aduși de mici, convertiți la Islam și educați în artele războinice.

20181203_085657.jpg

Treptat, foștii sclavi au reușit să ajungă în vârful ierarhiei.

20181203_085735.jpg

În acea societate, puterea nu era ereditară, ci se cucerea prin lupta între clanuri.

20181203_085546

Prin urmare, toți notabilii aveau interesul să-și angajeze personal instruit și antrenat. Calea mamelucilor spre vârfurile puterii era liberă pentru cei mai curajoși.

dscn2441.jpg

Mulți mameluci și-au abandonat cariera militară, devenind negustori, construind locuințe somptuoase încărcate cu obiecte de bun-gust.

DSCN2444

Influența lor devenise considerabilă în societatea cairotă, ajungând să-i domine pe egipteni.

dscn2442.jpg

Palatul este o clădire mai degrabă discretă, dar are calitatea de a fi fost conservată într-un segment neafectat de urbanismul dezordonat al metropolei.

DSCN2445

Construit în 1352 de către un emir ca să celebreze căsătoria cu fiica sultanului, a fost abandonat în secolul 20 și abia de câțiva ani renovat. Palatul are două curți interioare cu palmieri. La parter erau încăperile soldaților mameluci, iar la etaj se afla sala de primire a prințului. Tavanul pictat s-a păstrat original.

DSCN2446

Zona rezervată femeilor avea o intrare separată. Actualmente, în curțile interioare sunt montate scene efemere, pentru spectacole de muzică, dans, modă.

Lectură de drum:

Lamia Ziadé, ô nuit ô mes yeux

20 de planuri pentru 2020

Călătoriile m-au ajutat întotdeauna, simplu și firesc, să trec peste eșecuri, să uit de neliniști, dezamăgiri, amărăciune și mi-au oferit cele mai complexe bogății spirituale. Orice ieșire din cotidianul securizat, previzibil și monoton înseamnă călătorie. Am ales pentru voi 20 de locuri pe care deja le-am vizitat, dar unde îmi doresc să revin și vi le propun ca să coloreze cu voioșie anul nou 2020.

DSCN3220

1.Abu Simbel, cel mai sudic oraș din Egipt, la 70 de kilometri de granița cu Sudanul. Aici se află două dintre templele egiptene salvate din apele Nilului. Ramses II și Nefertari sunt stăpânii domeniului. Înăuntru poți admira picturi și desene care datează din 1264 î.Hr. Vezi Căutătorii arcei pierdute

20180305_120336

2.Arucha, al doilea oraș ca mărime din Tanzania, centru de negoț prosper, punctul de pornire în expedițiile de explorare a parcurilor naturale Ngorongoro și Serengeti. Spațiu de convergență al energiilor descoperitoare, inconturnabil dacă porniți în safari. Nu pot uita mireasma plantațiilor de cafea. Vezi La poalele muntelui Kilimanjaro

20181017_090212

3.Bozkaada, o insulă turcească, fostă grecească, din apropierea strâmtorii Dardanele. Ideal de vizitat după 1 octombrie, pentru că vara e prea aglomerată. Pensiunea Amaranda Ada Evi a fost un popas de neuitat. Vezi Insula misterioasă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

4.Cadiz, cel mai zâmbitor port la Atlantic, unde chiar și în miezul iernii te plimbi la cel putin 18 grade. Catedrală, muzee, taverne, bună dispoziție. Oamenii sunt cei mai primitori și binevoitori din întreaga Spanie.

DSCN5637

5.Chetumal, primul oraș mexican pe granița cu statul Belize. Am ajuns aici pe Ruta Puuc, în căutare de piramide ale vechilor mayași. La mică distanță, de câteva zeci de kilometri prin junglă, ajungi să le vezi pe cele mai ascunse și mai îndepărtate de civilizație și de turismul de masă. Iar orașul, în simplitatea lui, misterios și cosmopolit ca orice localitate de frontieră, are un farmec ieșit din comun.

20170206_153139

6.Chiang Mai, capitala ținutului de nord al Thailandei, vestit pentru calitatea gastronomiei. Socotit, de multe secole, și o capitală religioasă, profiți de posibilitatea de a medita în zeci de temple budiste, într-un decor demn de incrediblile povești exotice. Vezi Portocaliu

DSCN0724

7.Cracovia, vizitată după 20 de ani, de acest Crăciun. Motivul a fost, în primul rând, un pelerinaj la sanctuarul Divinei Milostiviri. Tihna luminoasă a bisericilor poloneze împodobite de sărbătoare mi-a răstălmăcit gândurile. Pentru cracovieni, 2019 a fost anul consacrării lor culinare, prin numirea urbei drept capitală gastronomică. Pe bună dreptate !

DSCN8078

8.Eindhoven, despre care statisticile atestă că e orașul cu cel mai ridicat IQ din lume. Nu mă mir, aici fiind sediul Philips. Ca în toată Olanda, spiritul flexibil și neconvențional îmi trezește la tot pasul curiozitate și uimire. Ca și cum ei se străduiesc să demonstreze, în permanență, că totul e posibil. Sau că ceva imposibil e mai ușor de realizat decât ceva greu. Academia Regală de Design influențează mult spiritul orașului. Am văzut multe, printre care și o biserică transformată în sală de sport.

20170503_151938

9.Izmir. Destul de greu am detectat orientalismul în înțeles turcesc. Imediat după aterizare, văzând prin aeroport panouri care făceau reclamă unui salon internațional de ulei de masline (ei zic ,,foar’’, adică ,,foire’’ pe franțuzește), ne-am repezit în parcul expozițional. Într-adevăr, se călca lumea-n picioare. Mi-am zis: nu mai apucăm, că o să li se termine uleiul, n-o să poată oferi atâtor mii de oameni. Cozi de sute de metri la diverse standuri, nu te puteai apropia. Am întrebat la informații și am aflat. Era târg de carte. Gigantic. Dar dacă te interesează o destinație eno-gastronomică, tot aici e locul. În poză, biserica Sf.Policarp. Vezi Izmir, un port la Mediterana

vara2015 450

10.Key Gardens, Londra. Deși m-am desfătat cu multe grădini botanice, mai cu seamă în Asia, cea londoneză m-a impresionat cel mai mult, la toate capitolele. Are chiar și un mic palat regal. De multă vreme visam să mă urc într-un copac, așa că amenajarea de pasarele prin care se oferă posibilitatea de a te cățăra în vârful arborilor mi-a mers la suflet. Nu-mi venea să mai cobor. Poți sta de dimineața și până la ora închiderii (și tot nu-i de-ajuns).

ian.2016 040

11.Lugano. Pastelat, dar impecabil de aseptic. Muzeul de artă, cuprinzător și variat, nouă arhitectură provocatoare pentru stilul conservator elvețian, străjuie malul lacului. Parcul orașului este un refugiu de aer curat, natură, liniște, eleganță.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

12.Modica, urbe de șarm din sudul Siciliei, cu imobile baroce și o primăvară neîntreruptă. Motivul pentru care m-am dus acolo e ciocolata locală, faimoasă, artizanală, savuroasă. Și exuberanța arhitecturală.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

13.Piazza Armerina, unde m-am minunat la situl cu bikini. Acest cătun silician e vestit în toată lumea pentru mozaicele sale romane păstrate intacte, care datează din antichitatea târzie. Originalitatea constă în caracterul lor atemporal. Crezi că sunt asamblate ieri. Cele mai admirate segmente înfățișează sportive îmbrăcate în bikini.

vara2015 179

14.Plymouth, în sudul Angliei, se bucură de o urbanizare arhitecturală de excepție. Fiecare pas îți dezvăluie o perspectivă nouă, o imagine cuceritoare, o surpriză. Fuziunea dintre nou și vechi, conservatorism și inovație a fost exersată magistral. Teribil de inspiratoare ca destinație design contemporan.

IMG_0344

15.Podgoria Marcillac, în regiunea franceză Aveyron, foarte aproape de abația de la Conques, celebră datorită vitraliilor realizate de Pierre Soulages. În drum, am descoperit un producător de vinuri bio, care s-au dovedit delicioase și sănătoase. Mi s-a explicat amănunțit procesul de producție, bazat doar pe operațiuni manuale și naturale. Buchetul vinului este profund și marcant, puternic și onctuos. O mare surpriză.

DSCN4065 (1)

16.San Cristobal de las Casas este un orășel pitoresc în regiunea Chiapas, Mexic. Aici se află cel mai mare și mai autentic târg de produse artizanale confecționate conform tradiției. Plantații de cafea și cacao se întind pe coastele montane din jur. La o distanță de câțiva kilometri, poți vizita sate tradiționale cu obiceiuri pre-hispanice. Ambianță șamanică, vindecătoare, euforizantă.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

17.Santiago de Compostella. Nu știu cât de mult contează să parcurgi camino spaniol cu mașina, dar l-am făcut de două ori, iarna și vara. Aici nu vei vedea turiști, doar pelerini.

20180125_163721

18.Tanger, în marginea Marocului. Fiindcă am văzut de trei sau patru ori The sheltering sky al lui Bertolucci, a trebuit să debarc, tot cu vaporul, ca și ei, la Tanger. A meritat.

20160614_121808

19.Tesalonic mă împrospătează de fiecare dată ca și cum ar fi prima dată. E rar. Mă întremează această înaltă concentrație de energie spirituală. Fremătătoare. Aici e Grecia mea.

ian.2016 164

20.Treviso. Cu atâtea obiective faimoase în jur, acest mic oraș din nord-estul Italiei poate trece neobservat. Un centru miniatural străbatut de canale, un muzeu uimitor renovat, biserici pictate în culori suave și protectoare. Aici am văzut, lăsate pe bănci publice, cărți frumos ambalate în celofan, spre a fi preluate de la un cititor la altul, ca un mesaj încurajator de comunicare. Uneori, dintr-un oraș nu reții decât o privire sau un zâmbet.

Cairo la înălțime

2018

Iarna, soarele matinal cairot te încălzește dacă-l întâmpini pe creasta dealului unde se întinde falnica citadelă.

DSCN2190

Este unul din marile obiective ale capitalei egiptene și te provoacă la o plimbare destul de lungă.

20181202_084150

Istoric vorbind, plecăm la întâlnirea cu eroul de etnie kurdă Saladin, întemeietorul unei dinastii, primul sultan al Egiptului și Siriei.

DSCN2189

A dus o campanie militară susținută împotriva cruciaților și așa a ajuns la Cairo, în drumul către Levant din Mesopotamia natală.

20181202_084746

Citadela lui Saladin arată ca o picătură de istorie nealterată în marea metropolă.

DSCN2174

Suntem însoțiți de ghidul nostru Karim, cu profesionalism și umor.

20181202_092042

Aflăm că sultanul a ridicat în secolul 12 o cetate regală ale cărei metereze au fost inspirate de construcțiile cruciaților.

20181202_085139

Să avem în vedere că scopul citadelei era chiar să apere orașul de cruciați.

dscn2170.jpg

Urcăm în cartierul care, timp de șapte secole, a fost sediul puterii unde au locuit demnitarii și acoliții lor până în secolul 19.

20181202_091328.jpg

Mai târziu, complexul de locuințe s-a transformat, din necesitate, în cazarmă militară și închisoare. În fortăreață găsim astăzi nu mai puțin de trei moschei de stil diferit.

dscn2168.jpg

Prima, acoperită integral cu plăci din alabastru, este moscheea lui Mohammed Ali, fondatorul dinastiei ultimilor faraoni, edificată la înălțime în anii 1830. Autorul proiectului a fost un arhitect grec.

20181202_090025

De aici încercăm, prin norul de praf, să deslușim conturul centrului, presărat de cupole și minarete.

dscn2186.jpg

Moscheea a avut ca model, în acel îndrăzneț secol 19, biserica Sf.Sofia din Istanbul, cu minarete fine ca un creion ascuțit, după tradiția turcă.

DSCN2171

Mi-a plăcut că ansamblul oferă un spațiu aerisit în contrast cu aglomerația irespirabilă din oraș.

20181202_090219

În apropiere de moschee se află un rest din palatul care a ars al lui Mohammed Ali.

DSCN2184

O altă moschee din cele trei se numește Al Nassir și a fost ridicată în 1335 după stilul Asiei centrale, cu minarete de influență persană, rotunjite la vârf.

DSCN2172

Construită de mamelucii care au preluat puterea, aflu că este singurul edificiu care a supraviețuit.

20181202_091121

În interior era decorată odinioară cu plăci de marmură dar, în timpul ocupației otomane, marmura a fost scoasă de pe pereți și trimisă la Istanbul pentru a fi supusă reciclării.

DSCN2178

Încheiem vizita cu moscheea lui Soliman Pașa, prima de stil otoman construită în Egipt, în 1528.

DSCN2181

Cucerirea otomană a lăsat o puternică influență la capitolul architectural și decorativ. Odată cu trecerea timpului, pe masură ce armata s-a modernizat, citadela și-a tot modificat amenajarea, așa că acum reunește un inventar al tuturor stilurilor.

20181202_092143

Într-adevar, pe ansamblu e impresionantă, dar complexul mi-a inspirat o rigiditate și o sobrietate cauzată de îndelungata sa utilizare în scop militar.

DSCN2188

Comparativ cu restul orașului, citadela este mult mai curată și mai frecventată de turiști occidentali decât alte zone. Se spune ca priveliștea e cea mai frumoasă din Cairo.

vezi și: Habibi ?

Muzeul copt

Cairo, 2018

Ajung finalmente în acel Orient care se îngemănează cu Occidentul prin credo-ul creștin, rămășiță spirituală firavă pentru noi, azi.

DSCN2365

Cairo, cartierul creștin.

DSCN2340

Zonă de risc important, avem de trecut prin câteva filtre militare ca să pătrundem pe străzile care duc la muzeul de civilizație coptă.

DSCN2344

Strazile și împrejurimile sunt invadate de turiști, însă muzeul, renovat cu rafinament, este locul ideal pentru a te bucura de liniște.

DSCN2339

Decorul mă trimite spre vechea eleganță orientală.

DSCN2342

Copții, creștinii din Egipt, au în spate o istorie zbuciumată.

DSCN2368

Numele lor vine din greaca veche (guptios=egiptean).

DSCN2346

Biserica din Egipt, cu un destin capricios, nu recunoaște decât autoritatea patriarhului din Alexandria.

dscn2406-1.jpg

Ca element distinctiv, liturghia coptă a rămas neschimbată, aceeași din primele clipe ale creștinismului, rostită și acum în limba coptă.

DSCN2348

Membrii acestei comunități sunt supuși zilnic discriminărilor, dar fac eforturi să-și consolideze locul în societate datorită intelectualilor care îi sprijină moral și al generozității oamenilor de afaceri.

dscn2405-1.jpg

La intrarea în complexul muzeal, am zăbovit la vestigiile unui turn dintr-o veche fortăreață romană care străjuia intrarea în portul Cairo spre canalul lui Traian, pe atunci legând Nilul de Marea Roșie.

DSCN2336

Muzeul se află într-o clădire domnească renovată cu elemente recuperate din vechi locuințe copte. În toate sălile, vedem plafoane diferite de lemn meșteșugite cu modele geometrice, din bârne.

DSCN2397

Parterul muzeului este dedicat arhitecturii religioase.

dscn2366.jpg

Aici te reculegi printre fragmente de frize, altare, stâlpi, coloane, basoreliefuri în calcar.

DSCN2345

Mi-au plăcut motivele inspirate din natură, cu reprezentări de struguri, viță de vie, gura-leului, fin sculpate.

DSCN2373

Fiind creștini, cultivatori și consumatori de vin, motivul viței de vie și al exuberanței dionisiace se regăsește în multe fragmente de basoreliefuri.

DSCN2361

Majoritatea au fost descoperite la mănăstirea Sf.Apolloniu, la sud de Cairo.

DSCN2379

Unele nișe au fost salvate din ruine la mănastirea Sf.Ieremia de la Saqqara, unde se află celebra piramidă, tot lângă Cairo.

DSCN2357

În spatele lor, istoria este covârșitoare, acumulând evenimente din secolele 3-7.

dscn2356-1-e1567807278697.jpg

Intersectezi energiile orientului care n-a pierdut nimic din relația împlinitoare dintre om și cer.

DSCN2400

Elemente de cult, religie și civilizație ne transferă în registrul bizantin, cu inestimabile piese din aur. Predomină scenele biblice.

DSCN2347

O parte din muzeu este consacrată țesăturilor, cu piese uimitor de bine conservate.

DSCN2386

Culorile care au răzbătut prin vremi sunt, de fapt, nuanțe.

dscn2351-1-e1567807326550.jpg

În trecut, erau fabricate într-un sat copt care nu mai există.

dscn2352-1-e1570000764151.jpg

Adevăratul tezaur este ansamblul de treisprezece codexuri de papirus legate în piele, realizate la mijlocul secolului 4 și regăsite abia în 1945 la nord de Luxor, în orașul Nag Hammandi.

DSCN2396

Sunt cele mai vechi cărți cunoscute de omenire, traducerea unor texte scrise inițial în greaca veche, majoritatea fiind scrieri gnostice și câteva în linia tradiției hermetice.

DSCN2394

Printre ele s-a identificat cea mai veche evanghelie după Toma.

DSCN2392

În mod excepțional, biblioteca de la Nag Hammadi posedă singurul exemplar complet. Era ultimul mare text înainte de înlocuirea papirusului cu hârtia. Din cauza problemelor politice din Egipt, aceste opere au fost editate cu greu în zilele noastre în limbi de circulație. Tot ansamblul de aici corespunde cu o lucrare de o mie de pagini scrise.

DSCN2377

 

Kellia este o vastă zonă de peste o mie cinci sute de sihăstrii creștine din secolele 4-8.

DSCN2383

De aici, s-au păstrat picturi murale care provin din adăposturi și mănăstiri, fragmente de altar, obiecte din ceremonialul liturgic. Multe par misterioase, încerc să le deslușesc ca pe un cod de comunicare și să actualizez sensul.

DSCN2401

În sala icoanelor, am recunoscut-o imediat pe atât de venerata Sf.Ecaterina din Alexandria, care a perpetuat atâtea miracole, dintotdeauna.

DSCN2404

Văd și alte chipuri cu priviri pătrunzătoare, intense, bizantine, care transmit o energie nebănuită. Sunt hrănite de singurătate și de contemplație. În vremurile acelea, intimitatea de care oamenii puteau să beneficieze, dacă voiau, era mult mai accesibil de obținut decât azi. Lumea se putea însingura mult mai ușor.

DSCN2403

Cu toate acestea, au fost atât de mulți anahoreți care s-au retras cât au putut de departe, în pustiurile Sinaiului sau în îngemănarea de nisip și cer, la sud de Aswan. În privirea lor citesc vulnerabilitate și putere.

DSCN2376

Tot în acest muzeu, am văzut altarul original din biserica construită pe urmele locului unde s-a adăpostit/odihnit Sfânta Familie în timpul fugii în Egipt, loc care se află în vecinătatea muzeului, tot în această zonă creștină a orașului, pietonală și ferită.

În curte, s-au mai amenajat câteva săli ca să se valorifice inteligent toată aria de expunere.

DSCN2412

Biserica oficială coptă se află chiar lângă muzeu, foarte bine pazită, dar înăuntru nu este permisă fotografierea. Aici, în interior, închinarea la icoane are un alt sens decât cel pe care-l știm.