Versailles în stil italian

Caserta, 2016

Prințul de Bourbon a ales să-și construiască, în sec.18, propriul Versailles.

20160515_134415

La țară, la 30 de kilometri de zarva napolitană. Întreaga așezare din jurul palatului regal face parte astăzi din patrimoniul UNESCO. Pe dinafară, clădirea este austeră, iar la momentul vizitei mele era în lucrări de recondiționare.

20160515_135542

Concepute în stil neoclasic, interioarele fac numeroase concesii stilului vremii, rococo.

20160515_135118

Tavanele și bolțile pictate erau frecvente în palatele acelor vremuri, doar că aici opulența este mai vizibilă.

20160515_134825

Parcul din jur este cât vezi cu ochii. Prințul obișnuia să facă lungi plimbări în natură, în compania cărților sale.

20160515_140333

Era pasionat de lectură și deținea o bibliotecă impresionantă.

20160515_140424

Pereții sunt împodobiți de picturi de o dimensiune proporțională cu grandoarea construcției.

20160515_135118

Predomină galbenul și ocrul, care colorează discret lumina gri a unei zi ploioase.

20160515_140053

Parcurg galeria cu tavan aurit care îmi evocă balurile și serbările cu mii de invitați, evenimente obligatorii în agenda princiară.

20160515_133217

Chiar și noi, astăzi, putem să-i fim invitați o zi întreagă, dacă dorim, ținând cont de grandoarea complexului.

La dolce vita napolitană

Napoli, 2016

În golful napolitan se adunau sirenele, așa spun arheologii, care au pescuit în apele sale statui sugestive. În tot cazul, Ulise a rătăcit și el prin apele de aici.

20160512_181921

Centrul vechi, cu străduțele înguste, micile prăvălii, negustorii ambulanți, unde sunt grupate bisericile, l-am străbătut de nenumărate ori, la diferență de 3-4 ani. Este printre cele mai pitorești din lume și face parte din patrimoniul UNESCO. Asist la spectacolul strazii ca la teatru. Zgomote răzbat din toate partile, mimica și gesticulația ating cote artistice.

20160512_181941

Am ales un hotel chiar în gară, de unde am vedere la Vezuviu. Mă extrag din tumult și mă îndrept către o stație de autobuz, unde iau un circuit dus-întors spre Palazzo e Galleria Nazionale di Capodimonte.

20160512_162813

Oficiul de turism a pus la dispoziție curse speciale la un preț redus pentru această destinație. Îmi propusesem de mult timp să văd muzeul și abia acum, după alte trei mini-vacanțe napolitane, ajung aici.

20160512_162651

 

Palatul se află la marginea orașului, într-un domeniu cu un parc imens și adăpostește pinacoteca și apartamentele regale.

20160512_143235

Dinastiile Farnese și Bourbon, mari familii nobiliare, au deținut aceste colecții impresionante de pictură.

20160512_162130

Masaccio, Bellini, Corregio, Breugel sunt doar câțiva dintre maeștrii expuși. Iar dintre cei contemporani, Anselm Kiefer, cu una dintre lucrările sale filosofice asupra Mediteranei.

20160512_153155

În apartamentele regilor, obiectele de mobilier provin de la manufacturi de seamă din secolele 18 și 19 din Italia, Franța, Flandra.

20160512_163546

Am remarcat o colecție de scaune tapisate cu priveliști pariziene, o comandă unică.

20160512_163611

Decorațiunile murale includ o tapiserie relatând isprăvile lui Don Quijote, ca să-i amuze pe nobili.

20160512_163456

Palatul exuberează, vioi și primitor. Să fie oare căldura sudului ?

Lectură de drum:

Roberto Saviano, Gomorra

Din faptele lui Napoleon

Monselice, 2016

Am intrat în acest orășel din provincia nordului italian doar cu gândul de a mă delecta cu un espresso+un dolce, dar am plecat cu impresii bogate (de natură spirituală !).

20160518_132732

Îl zărești chiar de pe autostradă, pe culmea unui delușor, nu departe de Padova și e chiar tentant să-l abordezi. În vârf este de fapt cetatea, ruinele unui castel somptuos din sec.13.

20160518_132831

Încep urcarea, bănuind că pe străduță voi întâlni și alte comori peisagistice.

20160518_133104

Întru în domul San Paolo, de stil roman. Era la prânz și o doamnă în vârstă începuse să pregătească închiderea. În Italia, majoritatea bisericilor închid între ora 13 și ora 16.

20160518_133209

Nu eram decât vreo câțiva turiști, dar ne-a invitat în partea ascunsă a domului, unde intrarea era rezervată, ca să ne arate micile comori în materie de obiecte de cult. Nu mai rămăsese mare lucru, ne-a spus ea cu amărăciune, totul fusese luat de Napoleon și dus la Paris. Tot tezaurul domului din Monselice se află la Luvru (expus sau în depozite). Erau obiecte inestimabile de artă italiană care aparținuseră de secole acestei comunități. Aici rămăseseră doar reproduceri.

20160518_135532

Mi-am continuat plimbarea.

20160518_134158

Villa Balbi, cu grădinile ei aristocratice, cu alee de statui, aparținea aristocrației locale.

20160518_135142

În incinta castelului, în inima cartierului vechi, ai pătruns în istorie.

20160518_134951

 

Orient ?

Amalfi, 2016

Bijuteria coastei amalfitane, de acord !

20160511_115800

Peisaj în design mauro-spaniol: vegetația, stilul arhitectural, ambianța aranjamentelor de fântâni. Orașul, alături de întreaga costiera amalfitana, face parte din patrimoniul UNESCO.

20160511_102111

Obiectivul acestei excursii a fost catedrala Sf.Andrei, fondată în secolul 9.

20160511_102651

Dar ceea ce vedem azi este rezultatul mai multor modificări, din secolele 10 și 11.

20160511_102855

Multe din orașele portuare sau maritime italiene au fost puternic influențate de Orient. Schimburile cu Levantul aveau loc aici, în porturi.

20160511_105316

Acest lucru se reflectă în arhitectura domului, unde splendoarea decorațiunilor se combină în mod fericit cu elemente materiale importate din Orient, cum ar fi impozanta ușă a catedralei, din sec. 11, adusă de la Constantinopol.

20160511_102245

Să pătrundem în clausteriu, care datează din 1268, unde admirăm fuziunea austerității romane cu fantezia arabă.

20160511_102401

Moaștele sfântului Andrei sunt păstrate în criptă. Sunt doar fragmente din trupul său, care au fost aduse de la Constantinopol la Amalfi în 1206, în timpul celei de a patra cruciade.

20160511_102501

Amalfi este una dintre numeroasele destinații de pelerinaj la moaștele sfântului Andrei.

20160511_103808

Republica Amalfitană este cea mai veche republică din Italia (fondată în anii 840), deținea o flotă impresionantă și era o mare putere maritimă. Trebuie să ținem cont că aici s-au inventat Tablele amalfitane, cel mai vechi cod maritim. Comerțul cu Orientul era dinamic.

20160511_102952

Șantierul naval de aici (Arsenalul, azi transformat în muzeu) construia cele mai mari nave din lume care, printre altele, au servit la transportul cruciaților (și la repatrierea lor, nu cu mâna goală, după cum se poate vedea, ci împreună cu moaștele !)

20160511_102744

Principala stradă comercială a orașului mișună de lume, dă pe dinafară de ispite gurmande. Deși la prețuri astronomice, o mică specialitate produsă din lămâile amalfitane e un suvenir potrivit.

Inițiere

Parma, 2016

Cu mașina am răzbit cu greu căutând hotelul în Parma, centrul fiind restricționat circulației.

20160517_094450

Orașul freamătă de activitate, tot timpul se organizează aici un eveniment în jurul produselor sale legendare, aflate în patrimoniul UNESCO: jambonul și parmezanul.

20160516_230049

Gastronomie și cultură, două motive pentru care merită să vizitezi Parma.

20160517_100612

Magazinele care comercializează aceste două produse sunt adevărate temple ale gastronomiei.

20160517_141208

Proprietarii, care de obicei stau la tejghea, mi-au dat sfaturi asupra produselor care mi se potrivesc. Am avut parte de o inițiere în gastronomia locală și am aflat multe informații despre gust și gusturi. Abia acum pot spune că știu să aleg parmezanul. Mi s-a explicat că acesta are gust diferit dacă e produs iarna, primăvara sau vara și acest lucru se reflectă asupra modalității de a-l consuma.

Ce am văzut:

***Duomo, cu turnul său gotic și leii care străjuiesc intrarea.

20160517_101138

Frescele cupolei sunt semnate de Corregio.

20160517_101614

 

***Baptisteriul, a cărui construcție s-a început la 1196, realizat în marmură roz, foarte rară. Printre cele mai frumoase monumente de arhitectură religioasă din Italia. Interiorul este de inspirație bizantină. Pe cele 16 laturi ale sale, admirăm fresce din sec.13.

20160517_101803

***Galeria Națională se află în Palazzo de la Pilota și găzduiește muzeul de pictură al regiunii.

20160517_134224

Familia de Bourbon-Parma, aristocrații care au guvernat orașul, au lăsat un patrimoniu impresionant.

20160517_141016

În același palat, dar la alt etaj decât galeria, putem vedea Biblioteca Palatină a ducesei Maria Luisa de Parma.

20160517_141757

***Teatrul Farnese, construit în 1619.

20160517_133644

Din cauza grabei, pentru a fi prezentat lui Cosimo I de Medicis care urma să vină la Parma, decorurile au fost construite în carton pictat, iar statuile din gips în loc de marmură.

20160517_104110

Dar chiar și în variantă low-cost a avut succes !

 

Lectură de drum :

Stendhal, Mănăstirea din Parma

Caciocavallo baroc

San Severo, 2016

Mă aflam în drum spre San Giovanni Rotondo, în sudul Italiei, regiunea Puglia. Am intrat în orășelul San Severo ca să cumpăram produse locale recomandate de prietena mea Stefania, originară de aici, pe care am cunoscut-o în Olanda. Să cauți caciocavallo mi-a spus ea, obligatoriu podolico ! Zis și făcut.

20160510_120438

Fiind distrus de un cutremur, San Severo a fost reconstruit în sec.17 în stilul acelor vremuri, baroc. Edificiile elegante aparțin unor arhitecți faimoși. Centrul istoric se concentrează în jurul pieței principale, cu Palazzo di citta (primaria).

20160510_115936

De acolo, poți să pornești într-o plimbare barocă pentru a descoperi superbele palate și biserici ale orașului. Foarte aproape de piață, la 50 de metri, am intrat într-o cafenea elegantă, mai mult un bar-cofetărie, în care am servit un espresso și o felie de tort de migdale (torta di mandorle), de o savoare indimenticabilă, cum spun italienii, de neuitat !

20160510_120056

Peste tot unde am intrat, am remarcat cât de prietenoși erau localnicii și dornici de comunicare cu străinii. Te simți ca în familie. Ne-au povestit despre toate sărbătorile orașului, ce semnifică fiecare și, desigur, au insistat să stăm cât mai mult. Cu siguranță voi reveni la San Severo !

20160510_120143

Prăvăliile alimentare și aprozarele se afla în afara centrului istoric. Găsești toate delicatesele de sub soarele sudului !

Și, într-adevăr, caciocavallo podolico este cel mai fin cașcaval pe care l-am gustat vreodată. Se produce doar în acea zonă din Puglia, din lapte de vacă dintr-o rasă specială, care se hrănește cu ierburi tipic regionale, sudice. Îl găsești în toată Italia, dar nu are același gust, e mare diferență să îl cumperi la fața locului, direct de la producător. Mi-am propus să revin în mod special pentru o experiență culinară mai complexă !

Razele nopții

Ascoli Piceno, 2016

Fotogenic și pictural. Astfel aș descrie prima imagine despre acest oraș.

De talie mică, ți se oferă privirii ca o aglomerație șarmantă de edificii medievale și renascentiste bine conservate.

Am petrecut doar o seară și o dimineață în Ascoli Piceno, dar am constatat că este insuficient pentru cât de multe ai de văzut, de gustat și de savurat.

Te încearcă o adâncă frustrare să fii obligat să alergi în toate părțile, fără a privi cu adevărat în jur.

Istoria orașului nu a cunoscut conflicte majore.

Dimpotrivă, în trecut, mulți artiști au găsit aici inspirație și tihnă.

Astăzi, starea de liniște și bunăvoință se reflectă în toată ambianța.

După cină, am făcut o lungă plimbare seara târziu, când străzile erau goale.

Ce am văzut:

***Piața del popolo și arcadele sale renascentiste.

***Palazzo dei capitani del popolo care datează din sec.13

***Loggia dei mercanti, unde se petrecea comerțul orășenesc.

Aici se află două clausterii cu suprafețe diferite.

***Palatele din secolele 13-14.

***Duomo din sec.12.

***San Cristoforo, o biserică mai izolată, la care am mers ocolind centrul.

Merită din plin să parcurgi această promenadă cu vedere la peisajul din regiunea Marche.

Parcă ai intra într-un tablou renascentist.

***Sediul bisericesc care ne este familiar !

Specialitatea culinară a orașului sunt olive ascolane, adică măsline prăjite în pesmet. Le cumperi pestetot, chiar și pe stradă, în piața pietonală sunt comercianți cu tonete. Pe lângă frumusețea edificiilor, nici gastronomia locală nu se lasă mai prejos !