Piuccio

Pietrelcina, 2019

Cu acest diminutiv îl răsfățau îndrumătorii săi spirituali. Tot ce știm despre el, în linii mari, sunt atributele care atrag milioanele de pelerini: clarviziunea, bilocația, odoratul floral, tămăduirile, profeția.

DSCN8511

În drum spre San Giovanni Rotondo, m-am oprit la Pietrelcina, satul unde s-a născut Padre Pio.

DSCN8535

În trecut, era un cătun modest, adunat în jurul bisericii Sf. Anna care există și azi.

DSCN8540

În această biserică unde a fost botezat Francesco Forgione (acesta e numele său laic), Padre Pio avea să slujească în perioada cât a stat în sat, bolnav.

DSCN8552

Urcăm o pantă abruptă în cartierul Castello, construit cu dificultate chiar în stâncă.

DSCN8556

Strada îngustă trece printre cele mai vechi căsuțe.

DSCN8534

Zidurile se confundă cu piatra stâncii. În labirintul de străzi, când urci, când cobori, pe cărări întortocheate.

DSCN8524

Familia sa deținea mai multe astfel de căsuțe dispersate.

DSCN8543

Căsuțe e mult spus, pentru că se limitau doar la o singură cameră care dădea direct în stradă, cu maximum o ferestruică cu vedere la câmpurile din jur.

DSCN8529

Francesco era un copil retras, cu simțul credinței. Din copilărie a avut viziuni, dar credea că e ceva normal, care se întâmplă tuturor și astfel n-a împărtășit nimănui acest dar.

 

DSCN8547

Duceau un trai decent, nu le lipsea nimic.

DSCN8525

Aveau o bucată de pământ la marginea satului dar, ca să îi poată plăti studiile teologice, tatăl său a plecat să lucreze câtiva ani la New York și în Argentina, unde se căuta mână de lucru.

DSCN8514

Din prag, cuprind cu privirea camera în care s-a născut, puținătatea obiectelor.

DSCN8518

În bucătărie, sunt expuse obiectele de origine păstrate și băncuța pe care Piuccio obișnuia să se așeze când vorbea cu mama sa trebăluind.

DSCN8519

În anii de studiu, Piuccio a peregrinat dintr-o mănăstire într-alta, cu mari și inexplicabile suferințe. Pentru că boala nu dădea semne de vindecare, a petrecut aproape șapte ani acasă, după terminarea școlii, în căsuța turn cu o singură cameră unde a studiat și s-a rugat, ieșind doar pentru celebrarea serviciului religios. Turnulețul era construit direct în stâncă.

DSCN8513

Am intrat înăuntru. Un smochin uriaș îmbrățisase casa. Tavanul era înclinat, avea ca mobilier doar un pat, o măsuță și două scaune, ca o chilie.

DSCN8532

Pe aceeași stradă s-a instalat, mai târziu, fratele său.

DSCN8531

Cât timp acesta a fost la muncă în America, în casa lui a fost găzduită doi ani Miss Mary Pyle, o binefacatoare a ordinului capucin, careia i se datorează, printre altele, seminarul teologic din sat.

DSCN8545

Padre Pio i-a fost, mulți ani, îndrumător spiritual.

DSCN8553

Am ajuns pe o ușoară ploaie de vară, care a stat repede.

DSCN8551

Peste tot mirosea a flori, a proaspăt, era oare autosugestie ?, știind de parfumul neobișnuit al lui Padre Pio. Nu numai, am constatat la fiecare colț de stradă.

DSCN8555

La plecare, era senin. Cocoșul din vârful bisericii părea triumfător.

DSCN8559

Balcon la Mediterana

Genova, 2018

Plimbarea mea de două zile la Genova a fost una dezordonată.

20180110_080831

Am decis să nu-mi propun dinainte obiectivele și reperele. Am avut intenția doar să colind la întâmplare și să fotografiez fără să știu ce.

20180109_170234

Labirintul medieval e format din străduțe înguste unde e greu să te orientezi. Asa că cel mai bine e să te rătăcești.

20180109_174920

Cel mai mult m-au uimit straturile arhitecturale din epoci diferite reunite într-un singur edificiu.

20180109_170004

Vezi o sumedenie. Cartierul din apropierea mării își păstrează prima sa vocație, cea comercială.

20180110_095448

Cum e și firesc, aici erau debarcate mărfurile aduse de peste mări și țări. Chiar dacă am privilegiat hoinăreala, am vizitat pe-ndelete două palate somptuoase.

20180109_170401

Palazzo Doria Pamphili (del Principe) se află pe țărmul mării. În vremea lui, avea propriul ambarcader, unde acostau navele lui Carol V.

20180110_142647

Ca să ajung aici, am traversat o zonă cu urbanizare densă, cu intersecții și străzi circulate, care te împiedică să-l localizezi ușor.

20180110_080837

Imediat din holul de primire, intrăm în apartamentele somptuoase ale lui Andrea Doria. Fresce cu personaje mitologice, oglinzi, mozaice. Fiind privat, proprietarii doresc confidențialitate, astfel că nu e permisă fotografierea interioarelor.

20180110_134452

În spatele palatului, cu vedere la port, se află parcul palatului, având în centru fântâna lui Neptun.

20180110_142553

Palazzo reale, construit de către o familie bogată în 1618, a trecut, apoi, în posesia unor alte familii de vază.

20180109_152301

Se urcă o scară monumentală, iar în sălile de la etaj admirăm oglinzi, fresce, tapiserii, obiecte manufacturate prețios.

20180109_170123

Fastuoasa galerie a oglinzilor strălucea orbitor, n-a ieșit prea bine în poză.

20180109_163656

Grădina palatulul dă spre mare, iar terasele sunt decorate cu un pavement de mozaic provenit din vechea mănăstire dello Turchine.

20180109_170200

Apusul e fascinant, admirat de acolo, în aerul călduț de ianuarie.

20180109_165909

Am trecut și pe lângă Palazzo ducale, primul sediu al oficialilor, de unde se conducea municipalitatea genoveză.

20180109_165814

Datează de la sfârșitul secolului 13. Clădirea a mai suferit modificări și, de aceea, fațada prezintă stiluri diferite.

20180109_175151

Piazza Acquaverde, cu hotelul Excelsior, mărginește gara principală. În preajmă, e sediul bibliotecii universitare.

20180110_080847

Ca în multe orașe portuare italiene, aici s-au oprit, de prin călătoriile lor, mulți intelectuali importanți ai secolului 19:  Rimbaud, Stendhal, Montesquieu, Dickens, Mark Twain, Nietzsche.

20180109_170055

Multora nu le venea să mai plece, pentru că tot ce vedeau aici îi inspira.

20180109_172325

Bisericile somptuoase, bogat decorate, unde te aștepți să vezi amanți care-și dau întâlniri secrete, piațete grațioase și intime, marea care îmbrățișează.

20180109_170037

M-am recules în biserica San Matteo, edificată în 1125 de către familia Doria pentru succesele lor militare. E printre puținele biserici păstrate intacte și care îți oferă un sentiment adevărat de Ev Mediu.

20180110_095409

Unul din marii genovezi pe care îi admir e arhitectul Renzo Piano (centrul Pompidou) care a realizat multe construcții în orașul său natal. Chiar dacă acum e stabilit la Paris, (recent am trecut pe lângă sediul birourilor sale, în cartierul Marais), lucrează mult la Genova.

20180109_213010

Ca specialitate culinară, am apreciat tot ce se poate face din pește !

20180109_193517

 

Grazie !

Sanctuarul Madonna delle Grazie, 2019

Seară de iulie la asfințit.

DSCN6414

Vara în Lombardia are o exuberanță moderată, echilibrată, calmă, liniștitoare.

DSCN6413

Cătunul unde se află acest sanctuar se cheamă chiar Grazie,

DSCN6396

în numele oamenilor care s-au întors aici din recunoștință pentru miracolele înfăptuite.

IMG_0125

Împrejurimile sunt foarte pitorești, pentru că este o zonă agricolă protejată.

DSCN6401

Coloane și portice în mijlocul unei piețe spațioase.

DSCN6395

În parcare se opresc pe rând mașini din care observ oameni care coboară, mulți având câte un beteșug.

DSCN6402

Măsor speranțele care i-au adus până aici.

DSCN6406

Simt, încă de afară, vibrația încrederii.

IMG_0121

În interior, culori vii, statuete încremenite în mișcare, credință în minuni.

DSCN6407

Sanctuarul datează din anii 1650,

DSCN6411

când facea parte dintr-o mănăstire franciscană.

DSCN6398

Biserica e formată dintr-o singură navă, dreptunghiulară.

DSCN6408

Personajele expresive instalate la înălțime sunt sculpate cu maiestrie în lemn.

DSCN6400

Scenele din viața Mântuitorului și ale Maicii Domnului par scenete

IMG_0123

 

dintr-o reprezentație teatrală barocă,

DSCN6399

nimic nu-ți spune că ar fi religioase.

DSCN6410

Am poposit la un b&b

DSCN6412

cu vedere la câmpia din jur și la sanctuar.

DSCN6415

Am petrecut întreaga seară, într-o neobișnuită inspirație, cu blogul.

Între mare și cer

Livorno, 2017

Am nimerit două zile geroase, cu temperaturi de minus câteva grade, care m-au împiedicat să fac câte poze mi-aș fi dorit.

20170106_095110

Am vrut neapărat să ajung aici după o lectură pe care v-o recomand la sfârșit. Și pentru că îmi plac porturile. La 1500, Livorno era cel mai internațional oraș din Italia, datorită puternicei comunități evreiești, punctul de intersecție al askenazilor și sefarazilor.

20170106_164919

Relațiile dintre aceste două ramuri ebraice sunt cât se poate de neprevăzute. Cunosc evrei din ambele comunități care m-au cucerit cu poveștile lor despre călătorii și porturi.

20170106_162153

Comerțul livornez i-a atras pe englezi și scandinavi, astfel că mulți nordici și-au întemeiat afaceri și familii aici. Armenii au avut și ei o contribuție majoră, în calitate de importatori, în premieră, ai cafelei și creatori ai cafenelelor în conceptul de azi.

20170106_144143

Sinagoga din centru e impunătoare, reconstruită din temelii după război, ca semn peren al puterii pe care o aveau evreii în secolele 15-17.

20170106_095455

Printre cel mai faimoși livornezi e pictorul Modigliani care, în tinerețe, a ales exilul parizian, ca mai toți pictorii la început de secol 20. Casa lui natală este pe via Roma 38.

IMG_2546

Lângă port poți vedea fortăreața Vecchia și Nuova, unde începe cartierul Venezia Nuova, construit în 1629 de puternicii Medicis. Printre toate aceste canale și podețe reușeau să se strecoare vapoarele din port până la depozite. Casele aveau ieșirea direct pe apă.

20170106_122437_resized

Am vizitat pe îndelete Villa Mimbelli, construită în 1865 pentru un negustor înstărit, înconjurată de un parc în stil englezesc, cu arbori de esență exotică. Acum sălile găzduiesc tablouri de pictori livornezi și toscani, dar decorațiunea este de palat, nu de muzeu.

20170106_163613

Faleza e amenajată vintage încă din 1835. Pavament geometric, cu belvedere amplă, dispusă pe un mic promontoriu, cu balustradă de mici coloane din anii 1920. De aici, poți admira un apus fără opreliști. Hotelul cel mai nobil al orașului, un palat, se află tot aici.

20170106_162317

Te aștepți să vezi aristocrația în vilegiatură. Mai departe e academia navală italiană, un ansamblu de clădiri inaugurat în 1881, cea mai importantă din Italia. Promenada pare nesfârșită, ca marea.

20170106_144313_resized

Fortăreața veche este o citadelă cu două bastioane între mare și oraș. Bazinul naval era prevăzut să primească nave de război. Acum, în apropiere se află gara maritimă, de unde poți lua vaporul spre Corsica și Sardinia.

20170106_162513

Portul turistic pentru mici ambarcațiuni a fost construit tot de familia de Medicis, iar acum deservește curse locale spre insulele arhipelagului toscan. Portul industrial e mult mai departe de centru. Tot în acea zonă, se află vechi depozite portuare, magazii, pescării.

20170106_122459

Pe via Grande se structurează axa comercială cu magazine&cafenele, iar pe via Madonna principalele biserici, mărturie a destinului cosmopolit al urbei: biserica grecillor uniți, a francezilor, a portughezilor, a corsicanilor, a comunității olandeze-germane și cea armenească. Stiluri diferite, ornamentații diverse, concepte de gândire specifice.

20170106_163040

Piazza Republica e vastă, inundată de lumină și, pornind de aici, merg de-a lungul a Fosso reale ca să ajung în Mercato Centrale, piața agro-alimentară, adevărat monument istoric, o clădire din 1894 cu ferestre imense și luminarii. Am intrat ca să privesc produsele regionale și să mă bucur de atmosfera exuberantă și dezinhibată a precupeților care-și laudă marfa, vorbesc de la distanță mare unii cu alții, glumesc, cântă.

20170106_122447_resized

Ca principală specialitate culinară, recomand Cacciucco, o supă de pește consistentă, asezonată cu usturoi și suc de roșii proaspăt. Iar ca desert, nu ratați Zuppa inglese !

20170106_210244

Lectură de drum:

Andrei Cornea, Uimitoarea istorie a lui Sabbatai Mesia

Gusturi baroce

San Severo, 2016, 2019

Mă aflam în drum spre San Giovanni Rotondo, în sudul Italiei, regiunea Puglia.

DSCN9647

Livezi de măslini și podgorii cât vezi cu ochii.

IMG_1484

La început de septembrie, strugurii albi timpurii deja se recoltau.

IMG_1485

Împrejurimile sunt reputate pentru uleiul de măsline parfumat, vinurile roșii, albe, dar și pentru vinul spumant de calitate produs artizanal, în serie foarte limitată, la San Severo, de o finețe uimitoare.

IMG_1411

Am intrat, așadar, în San Severo ca să cumpăram produse culinare locale recomandate de prietena mea Stefania, originară de aici, pe care am cunoscut-o în Olanda.

DSCN9776

Să cauți caciocavallo mi-a spus ea, obligatoriu podolico ! Zis și făcut.

20160510_120438.jpg

Fiind distrus de un cutremur în secolul 17, San Severo a fost reconstruit total în stilul acelor vremuri, baroc.

DSCN9780

Edificiile elegante aparțin unor arhitecți faimoși. Centrul istoric se concentrează în jurul pieței principale, cu Palazzo di citta (primaria).

20160510_115936-e1564179734719.jpg

De acolo, poți să pornești într-o plimbare barocă pentru a descoperi superbele palate și biserici ale orașului.

dscn9777.jpg

Foarte aproape de primărie, la 50 de metri, am intrat într-o cafenea elegantă, mai mult un bar-cofetărie, în care am servit un espresso și o felie de tort de migdale (torta di mandorle), de o savoare indimenticabilă, cum spun italienii, de neuitat !

20160510_120056-e1549644799999.jpg

Peste tot unde am intrat, localnicii se arătau prietenoși, comunicativi și dornici să le împărtășească străinilor stilul lor de viață.

DSCN9774

Te simți ca în familie. Ne-au povestit despre toate sărbătorile orașului, ce semnifică fiecare și, desigur, au insistat să stăm cât mai mult.

dscn9771-e1568536622866.jpg

Așa se face că am revenit la San Severo, în septembrie 2019.

20160510_120143

Tentația vizitei este în primul rând gastronomică. Prăvăliile alimentare și aprozarele se află în afara centrului istoric. Intri oriunde și găsești toate delicatesele de sub soarele sudului. Conform tradiției, aici totul se produce artizanal. Cel mai bine ar fi să te informezi pe lângă cei din partea locului care este modul ideal de degustare a produselor.

photo-2019-11-15-13-15-37-1-e1575982457327.jpg

La mijlocul lui noiembrie, localnicii își prelucrează măslinele cumpărate direct de prin livezi, de la producătorii locali.

PHOTO-2019-11-15-13-15-38

Apoi se programează la moară cu măslinele și începe producția. Uleiul presat la rece, conform stilului de viață italian, le îndestulează cămara pentru tot anul.

photo-2019-11-15-13-15-37.jpg

Aurul verde pugliez este cel mai savuros pe care l-am degustat vreodată.

dscn9775.jpg

Și, într-adevăr, caciocavallo podolico este cel mai savuros cașcaval, cu condiția să mergi după el chiar acolo. Se produce doar în acea zonă din Puglia, din lapte de vacă dintr-o rasă specială, care se hrănește cu ierburi tipic regionale, sudice. Îl găsești în magazine de brânzeturi în toată Italia, dar nu are același gust, e mare diferență dacă îl cumperi la fața locului, direct de la producător. Oamenii sunt gospodari, au un adevărat cult pentru gastronomie și nu fac compromisuri când e vorba de produse alimentare. Calitatea este la superlativ peste tot. Mi-am propus să revin pentru o experiență culinară mai complexă și pentru soare!

20 de planuri pentru 2020

Călătoriile m-au ajutat întotdeauna, simplu și firesc, să trec peste eșecuri, să uit de neliniști, dezamăgiri, amărăciune și mi-au oferit cele mai complexe bogății spirituale. Orice ieșire din cotidianul securizat, previzibil și monoton înseamnă călătorie. Am ales pentru voi 20 de locuri pe care deja le-am vizitat, dar unde îmi doresc să revin și vi le propun ca să coloreze cu voioșie anul nou 2020.

DSCN3220

1.Abu Simbel, cel mai sudic oraș din Egipt, la 70 de kilometri de granița cu Sudanul. Aici se află două dintre templele egiptene salvate din apele Nilului. Ramses II și Nefertari sunt stăpânii domeniului. Înăuntru poți admira picturi și desene care datează din 1264 î.Hr. Vezi Căutătorii arcei pierdute

20180305_120336

2.Arucha, al doilea oraș ca mărime din Tanzania, centru de negoț prosper, punctul de pornire în expedițiile de explorare a parcurilor naturale Ngorongoro și Serengeti. Spațiu de convergență al energiilor descoperitoare, inconturnabil dacă porniți în safari. Nu pot uita mireasma plantațiilor de cafea. Vezi La poalele muntelui Kilimanjaro

20181017_090212

3.Bozkaada, o insulă turcească, fostă grecească, din apropierea strâmtorii Dardanele. Ideal de vizitat după 1 octombrie, pentru că vara e prea aglomerată. Pensiunea Amaranda Ada Evi a fost un popas de neuitat. Vezi Insula misterioasă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

4.Cadiz, cel mai zâmbitor port la Atlantic, unde chiar și în miezul iernii te plimbi la cel putin 18 grade. Catedrală, muzee, taverne, bună dispoziție. Oamenii sunt cei mai primitori și binevoitori din întreaga Spanie.

DSCN5637

5.Chetumal, primul oraș mexican pe granița cu statul Belize. Am ajuns aici pe Ruta Puuc, în căutare de piramide ale vechilor mayași. La mică distanță, de câteva zeci de kilometri prin junglă, ajungi să le vezi pe cele mai ascunse și mai îndepărtate de civilizație și de turismul de masă. Iar orașul, în simplitatea lui, misterios și cosmopolit ca orice localitate de frontieră, are un farmec ieșit din comun.

20170206_153139

6.Chiang Mai, capitala ținutului de nord al Thailandei, vestit pentru calitatea gastronomiei. Socotit, de multe secole, și o capitală religioasă, profiți de posibilitatea de a medita în zeci de temple budiste, într-un decor demn de incrediblile povești exotice. Vezi Portocaliu

DSCN0724

7.Cracovia, vizitată după 20 de ani, de acest Crăciun. Motivul a fost, în primul rând, un pelerinaj la sanctuarul Divinei Milostiviri. Tihna luminoasă a bisericilor poloneze împodobite de sărbătoare mi-a răstălmăcit gândurile. Pentru cracovieni, 2019 a fost anul consacrării lor culinare, prin numirea urbei drept capitală gastronomică. Pe bună dreptate !

DSCN8078

8.Eindhoven, despre care statisticile atestă că e orașul cu cel mai ridicat IQ din lume. Nu mă mir, aici fiind sediul Philips. Ca în toată Olanda, spiritul flexibil și neconvențional îmi trezește la tot pasul curiozitate și uimire. Ca și cum ei se străduiesc să demonstreze, în permanență, că totul e posibil. Sau că ceva imposibil e mai ușor de realizat decât ceva greu. Academia Regală de Design influențează mult spiritul orașului. Am văzut multe, printre care și o biserică transformată în sală de sport.

20170503_151938

9.Izmir. Destul de greu am detectat orientalismul în înțeles turcesc. Imediat după aterizare, văzând prin aeroport panouri care făceau reclamă unui salon internațional de ulei de masline (ei zic ,,foar’’, adică ,,foire’’ pe franțuzește), ne-am repezit în parcul expozițional. Într-adevăr, se călca lumea-n picioare. Mi-am zis: nu mai apucăm, că o să li se termine uleiul, n-o să poată oferi atâtor mii de oameni. Cozi de sute de metri la diverse standuri, nu te puteai apropia. Am întrebat la informații și am aflat. Era târg de carte. Gigantic. Dar dacă te interesează o destinație eno-gastronomică, tot aici e locul. În poză, biserica Sf.Policarp. Vezi Izmir, un port la Mediterana

vara2015 450

10.Key Gardens, Londra. Deși m-am desfătat cu multe grădini botanice, mai cu seamă în Asia, cea londoneză m-a impresionat cel mai mult, la toate capitolele. Are chiar și un mic palat regal. De multă vreme visam să mă urc într-un copac, așa că amenajarea de pasarele prin care se oferă posibilitatea de a te cățăra în vârful arborilor mi-a mers la suflet. Nu-mi venea să mai cobor. Poți sta de dimineața și până la ora închiderii (și tot nu-i de-ajuns).

ian.2016 040

11.Lugano. Pastelat, dar impecabil de aseptic. Muzeul de artă, cuprinzător și variat, nouă arhitectură provocatoare pentru stilul conservator elvețian, străjuie malul lacului. Parcul orașului este un refugiu de aer curat, natură, liniște, eleganță.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

12.Modica, urbe de șarm din sudul Siciliei, cu imobile baroce și o primăvară neîntreruptă. Motivul pentru care m-am dus acolo e ciocolata locală, faimoasă, artizanală, savuroasă. Și exuberanța arhitecturală.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

13.Piazza Armerina, unde m-am minunat la situl cu bikini. Acest cătun silician e vestit în toată lumea pentru mozaicele sale romane păstrate intacte, care datează din antichitatea târzie. Originalitatea constă în caracterul lor atemporal. Crezi că sunt asamblate ieri. Cele mai admirate segmente înfățișează sportive îmbrăcate în bikini.

vara2015 179

14.Plymouth, în sudul Angliei, se bucură de o urbanizare arhitecturală de excepție. Fiecare pas îți dezvăluie o perspectivă nouă, o imagine cuceritoare, o surpriză. Fuziunea dintre nou și vechi, conservatorism și inovație a fost exersată magistral. Teribil de inspiratoare ca destinație design contemporan.

IMG_0344

15.Podgoria Marcillac, în regiunea franceză Aveyron, foarte aproape de abația de la Conques, celebră datorită vitraliilor realizate de Pierre Soulages. În drum, am descoperit un producător de vinuri bio, care s-au dovedit delicioase și sănătoase. Mi s-a explicat amănunțit procesul de producție, bazat doar pe operațiuni manuale și naturale. Buchetul vinului este profund și marcant, puternic și onctuos. O mare surpriză.

DSCN4065 (1)

16.San Cristobal de las Casas este un orășel pitoresc în regiunea Chiapas, Mexic. Aici se află cel mai mare și mai autentic târg de produse artizanale confecționate conform tradiției. Plantații de cafea și cacao se întind pe coastele montane din jur. La o distanță de câțiva kilometri, poți vizita sate tradiționale cu obiceiuri pre-hispanice. Ambianță șamanică, vindecătoare, euforizantă.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

17.Santiago de Compostella. Nu știu cât de mult contează să parcurgi camino spaniol cu mașina, dar l-am făcut de două ori, iarna și vara. Aici nu vei vedea turiști, doar pelerini.

20180125_163721

18.Tanger, în marginea Marocului. Fiindcă am văzut de trei sau patru ori The sheltering sky al lui Bertolucci, a trebuit să debarc, tot cu vaporul, ca și ei, la Tanger. A meritat.

20160614_121808

19.Tesalonic mă împrospătează de fiecare dată ca și cum ar fi prima dată. E rar. Mă întremează această înaltă concentrație de energie spirituală. Fremătătoare. Aici e Grecia mea.

ian.2016 164

20.Treviso. Cu atâtea obiective faimoase în jur, acest mic oraș din nord-estul Italiei poate trece neobservat. Un centru miniatural străbatut de canale, un muzeu uimitor renovat, biserici pictate în culori suave și protectoare. Aici am văzut, lăsate pe bănci publice, cărți frumos ambalate în celofan, spre a fi preluate de la un cititor la altul, ca un mesaj încurajator de comunicare. Uneori, dintr-un oraș nu reții decât o privire sau un zâmbet.

(nu doar) Miracole

Pisa, 2017

În toată Italia, fiecare oraș are câte un turn înclinat. Celebritatea celui din Pisa este datorată dantelăriei de marmură și gradului spectaculos de echilibru. Știi care e distracția preferată a pisanilor ? să facă ,,Hy Five’’ turiștilor care pozează cu mâna întinsă, ca și când ar susține turnul să nu cadă. Mă întreb cum reacționează când se pomenesc plesniți peste mână de un italian în timp ce amicii lui se prăpădesc de râs în jur.

img_3125.jpg

Am fost la Pisa în momente diferite, în anotimpuri diferite. De fiecare dată am descoperit ceva nou. Îmi place că totul se petrece pe stradă: artă, mâncare, filosofie, politică, antropologie, câte și mai câte.

img_3140.jpg

Citesc pe străzi, pe pereții clădirilor, poeme din ciclul de poezie urbană. Mă amuză elogiul vinului roșu. Îl voi aprofunda la cină.

IMG_3141

În piața dei Miracoli zăbovesc îndelung între cele patru celebrissime edificii, pe covorul verde al peluzei. Turnul de 58 de metri înălțime mi s-a părut întotdeauna mai înalt. Odiseea lui e palpitantă. Înclinarea i-a fost cauzată de instabilitatea terenului alunecos, care nu i-a putut menține greutatea. În 1173, când s-a început construcția, după ce a fost ridicat primul etaj, alunecarea a început să se manifeste vag, dar arhitectul a ignorat micile semnale de alarmă și a continuat neabătut construcția, conform planurilor. După un timp, aproape de finalizare, a fost obligat să întrerupă complet lucrările din cauza unor noi alunecări de teren. Abia după o sută de ani, un alt arhitect a refăcut planurile și a încercat să corecteze înclinarea. Specialiștii au calculat că turnul se înclina cu doi milimetri pe an și că, în aceste condiții, va putea să reziste doar până în 2040. De-a lungul timpului, au fost elaborate opt mii de proiecte de remediere.

20170104_153550

Așa a rezistat până la noi acest turn de șase etaje cu galerii de inspirație bizantină. Studenții pisani (orașul are o veche universitate) nu urcă niciodată până în vârful turnului din superstiție, ca să nu pice la examen. În schimb, își petrec mult timp în librării. Cărțile sunt la mare căutare, expuse în spații improvizate artistic.

img_3151.jpg

Domul a fost construit în secolele 11-12 grație unei finanțări provenite în urma înfrângerii sarazinilor în Sicilia, prin capturarea avuțiilor ca pradă de război. Interiorul, lung de o sută de metri, adăpostește picturi și sculpturi de valoare.

20170104_152338

Piesa principală e amvonul sculptat de Giovanni Pisano, lucrare realizată în zece ani. Statuile sunt inspirate de motive religioase și laice. Chiar lângă amvon e agățată lampa din a cărei oscilație s-a inspirat Galileo Galilei în teoria sa. Avea doar nouăsprezece ani când a văzut, în același amplasament ca azi, lampa care a revoluționat astrofizica. Puțin mai târziu, urma să descopere inelul lui Saturn și sateliții lui Jupiter, fapt care i-a atras mari necazuri cu Inchiziția.

20170105_102700

Baptisteriul este o construcție la fel de impozantă, rotundă, cu o circumferință de 110 metri, ridicată în 250 de ani. Mulți meștesugari sau artizani, ca frații Pisani, au lucrat aici pe toată vieții, în cazul lor la decorațiunile de sculptură. Pentru că privirea îmi e atrasă întotdeauna de elementele de stil bizantin, am admirat porticul dinspre catedrală cu episoade biblice. În centru, vasul de botez octogonal este reflectarea formei cerului, în imaginarul medieval.

20170104_152611.jpg

Camposanto, un clausteriu imens, a fost la origine cimitir. Arcadele sale gotice amplifică și mai mult grația imponderabilă a construcției.

20170104_152806

Terenul din interiorul său are o valoare inestimabilă, deoarece conține pământ adus de cruciați în secolul 13 chiar de pe muntele Golgota. Într-adevăr, aici resimți intens emoția unui adevărat loc de pelerinaj. Interiorul adăpostește sarcofage și fresce prețioase, printre care Triumful morții de Buffalmacco, din secolul 14.

20170104_135925

Muzeul catedralei e la fel de valoros ca restul ansamblului și ți-l recomand nu doar pentru tezaur. Toate operele sunt plăsmuite din îngemănarea premedievală orient-occident.

20170105_102620

Îți mai recomand piața dei Cavalieri, la doi pași mai spre centru. Aici a fost anunțat, în 1406, sfârșitul Republicii pisane.

20170105_100553.jpg

Cosimo I de Medicis transformă radical aspectul pieței, aducându-l pe celebrul arhitect Vasari să realizeze edificiul destinat cavalerilor ordinului San Stefano, cavaleri benedictini militari care aveau ca misiune supravegherea spațiului mediteranean, pe unde pătrundeau necredincioșii în Europa. Acum, în clădire se află prestigioasa Scuola Normale Superiore înființată de Napoleon I.

20170104_135919

Muzeul Național San Mateo se află într-o mănăstire din secolul 15, cu un clausteriu solemn din piatră roșie.

20170105_102422

Am văzut aici colecția de pictură, sculptură și ceramică a marilor artiști din regiune. Influența (din nou!) orientală a lucrărilor se datorează faptului că, între secolele 11-13, Pisa a fost un port prosper și, de pe țărmurile estice ale Mediteranei, veneau obiecte fascinante, dar și artizanii pricepuți care le creau.

img_3158.jpg

În secolul 12, abundența era la apogeu și atunci s-a întemeiat Universitatea din Pisa, printre cele mai vechi din lume.

img_3152.jpg

Dacă toate aceste monumente te-au transpus în străfundurile istoriei, hai să facem o plimbare pe semicercul descris de sinuosul râu Arno care străbate orașul, unde se înșiruie palatele vechii aristocrații pisane.

20170105_102339-e1576055866953.jpg

Unele sunt în paragină, dar nu contează. Farmecul plutește în aer.

20170105_100534.jpg

Pe strada care ieșea din oraș în direcția Florenței, odinioară se înșiruiau prăvăliile negustorilor arabi și turci.

IMG_3159

Văd că pe aici a trecut Keith. Și chiar a locuit în această casă.

img_3076.jpg

Ca specialitate locală, unul dintre cele mai bune feluri de mâncare este o combinație de macaroane cu fasole albă, asezonată cu salvie, maghiran, rozmarin și mentă.

20170104_214125

Profit și de plăcerea fructelor stradale.

img_3145.jpg