Mănăstirea Santa Creus

2016

Foarte aproape de Tarragona, în regiunea Catalonia, străbat drumeaguri lăturalnice. Petrecusem mult timp într-un oraș mare și poluat iar acum căutam clipe de liniște și curățenie spirituală.

ian.2016 712

 

Auzisem de mult de această veche mănăstire cisterciană.

ian.2016 722

Aici, în acest spațiu călugăresc depărtat de zgomotele lumii, gândirea benedictină e concentrată într-o grandioasă operă de artă religioasă impecabil conservată. În tăcere, celebrează ideile de rigoare sufleatescă și integritate.

ian.2016 711

Decorul natural este umbra binefăcătoare oferită de o mare varietate de arbori. Maslini, plopi, fagi.

ian.2016 719

Mănăstirea a fost înființată în 1150 și ocupată câțiva ani mai tîrziu de comunitatea călugărilor cistercieni.

ian.2016-714.jpg

Benedictin la bază, acest ordin monastic funcționează cu reguli stricte. Nu întâmplătoare, importanța politică și militară dobândită de mănăstire începând cu anii 1200, în vremurile cruciadelor. Regii, oamenii politici și marii conducători de oști veneau să-i consulte pe stareții de aici de câte ori ajungeau la strâmtoare, pentru că severitatea lor era o garanție morală.

ian.2016 729

Aici, aveau certitudinea că li se va spune adevărul și că vor fi îndrumați spre soluții juste.

ian.2016-724.jpg

Treptat, consultanța s-a transformat într-un curent de influență foarte serios și multe acțiuni și inițiative ajunseseră să fie supervizate din interiorul mănăstirii.

ian.2016 710

Din secolul 16, importanța acestui complex monastic s-a limitat a fi doar intelectuală, în virtutea imensei biblioteci care se acumulase, cu timpul, între zidurile ei.

ian.2016-728.jpg

În jurul mănastirii se construiseră chilii și dependințe, dar atunci când puținii călugări au plecat, în sec.19, soarta a pus la încercare locașul care a fost jefuit și distrus.

ian.2016-731.jpg

Din tot ansamblul montastic n-a mai rămas decât un banal catun. Acum e un centru cultural activ care organizează seminarii și cursuri, printre altele și unul de cânturi gregoriene, ale căror acorduri răzbăteau tainic în toate spațiile vizitabile.

ian.2016 717

 

Incintele de odinioară au devenit, azi, piațete. O mare poartă barocă le separă la intrarea în clădire. Fostele dependințe s-au transformat în mici prăvălii și localuri.

ian.2016 716

În piața mare se află impozantul palat abațial.

ian.2016 732

 

Pătrunzi apoi în misteriosul lăcaș monastic, în galeria prin care ai acces la cele cinci încăperi deschise turiștilor, la biserică și la două clausterii.

ian.2016 721

Spațiile au o geometrie variată, treci dintr-unul într-altul ca în lumi diferite. Când grandoare, când umilință și smerenie.

ian.2016 723

Pentru călugări, era un întreg univers. Noi îl vizităm pe-ndelete în două ore.  Suprafața este impresionantă și reflectă măreția din trecut și tot ce a însemnat pe plan spiritual așezământul cistercian.

ian.2016 718

Cele două grădinițe și colonada dantelată a clausteriilor descriu simplitatea vieții redusă la esență.

ian.2016 727

Spre sud

Jerez de la Frontera, 2015, 2016

Serile andaluze au o strălucire care iese din interiorul culorilor. Întunericul este luminos, cerul bleumarin e luminos, verdele închis al vegetației la fel.

20160407_232529 (1)

Jerez nu este în prima linie a litoralului.

20160408_130442 (1)

Se află în apropiere de Cadiz care, fiind port, are un element de atracție în plus, dar Jerez întoarce spatele oceanului cu indiferență. Greu de crezut, nu?

20160408_123244

Prima dată am ajuns cu avionul, cu un zbor de la Madrid (o oră), și am aterizat pe aeroportul care se află doar la câțiva kilometri de oraș.

20160408_134521 (1)

Un aeroport nou, cochet, cu personal de ispravă. Biroul de închiriere de mașini e chiar în holul de livrare a bagajelor, astfel că poți face ambele operațiuni simultan. Prima impresie, când pornești spre centru, este de oraș exotic, aerisit, prietenos, elegant.

20160408_130659 (1)

A doua oară am fost primăvara. Era o seară luminoasă de aprilie, cu apus prelung. Deși în sudul Spaniei se cinează târziu, după miezul nopții nu mai era nimeni pe strazi. Poți să contempli nestingherit luminile clădirilor istorice amenajate într-o scenografie feerică.

20160408_133459 (1)

 

Ca monumente, sunt multe de văzut pentru că urbea și-a pastrat intact patrimoniul arhitectural gotic, cu multe biserici ridicate după reconquista spaniolă și alungarea maurilor.

20160408_131343

Pentru că negoțul merge bine, străduțele medievale sunt pline de viață, de dimineața până noaptea grupuri de petrecăreți zăbovesc în fața localurilor.

20160408_114122 (1)

Ce am văzut:

Mănăstirea Santo Domingo, fondată la 1264, anul reconquistei. Printre cele mai vechi și mai frumos renovate din Spania. Clausteriul, în stil gotic andaluz, este solemn, minimal, spațiul perfect în care îți adăpostești gândurile.

20160408_112423 (1)

Biserica San Miguel, cu statuia sfântului Iosif pe fațadă, plasată sub o arcadă flancată de două turnuri solide. Turnul este compus din trei corpuri suprapuse, decorate cu azulejos albastre, tipice pentru Jerez.

20160408_124015 (1)

Palatul renascentist Cabildo, fosta primarie, cu două statui pe fațadă, reprezentând doi eroi, Hercule și Iulius Cesar. Galeria cu trei arcade susținute de coloane delicate contrastează cu soliditatea pe care o inspiră stilul palatului.

20160407_232630

 

Catedrala, în al cărei turn putem recunoaște fostul minaret al moscheii. Decorația e barocă, opulentă, cu tonalități de culoare.

20160408_135416

Alcazarul este cel mai vechi și mai fascinant complex monumental din Jerez.

20160408_112834 (1)

Ansamblul de edificii și grădini facea parte din imensa incintă fortificată ridicată de arabi în secolul 12.

20160408_131614 (1)

 

Moscheea cu sala de rugaciune octogonală reflectă forma cerului în viziunea islamică.

20160408_133901 (1)

În grădini se află băile arabe, cu bolta decupată în forma stelelor. Cerul le era un spațiu familiar.

20160408_133353 (1)

Mai departe, rătăcești printre minuscule fântâni și aranjamente de apă cu arhitectură arăbească.

20160408_131500 (1)

Datorită apei, plimbarea prin grădini e purificatoare și energizantă.

20160408_132441

Designul acvatic e cel mai armonios pe care l-am văzut în Spania, la scara sa de mărime, pentru că Alcazarul din Sevilla sau Alhambra au o altă dimensiune.

20160408_133708

În aprilie, florile erau în plenitudinea formei și a parfumului.

20160408_132543 (1)

Spaniolii se mândresc mult cu vinul de jerez (xeres), pe care englezii l-au adoptat sub denumirea de sherry, asigurând pentru totdeauna prosperitatea orașului. Încă din perioada Renașterii, Shakespeare îl lăuda pe motiv că ,,dezleagă limba și spiritul”. Tot o emblemă a orașului sunt caii de rasă andaluză care garantează spectacol pe timp de fiesta.

20160408_123129 (1)

Pentru amatorii de xeres, există posibilitatea de a vizita una din nenumăratele bodegas, cu tur explicativ și degustare. Producătorii au creat pe plan local adevărate imperii, vinul de xeres este o industrie, iar importatorii englezi s-au instalat aici încă din secolul 18, ca să aibă prioritate absolută asupra celor mai bune produse.

Peste tot, serviciile au fost excelente. În cele trei sejururi scurte pe care le-am avut, am stat la hoteluri diferite, toate impecabile. Iar gastronomia, oriunde ai alege, excelentă!

Zodiac

Viso del Marqués, 2017

Străbăteam provincia Castilla La Mancha și încercam să descifrez urmele pașilor lui don Quijote.

20170321_105933

Traseul visătorilor și al lunaticilor.

20170321_113728

Ruta lui don Quijote din inima Spaniei îți rezervă multe surprize. N-ai crede că Viso del Marqués, o localitate discretă de provincie, deține în patrimoniul său un fastuos palat.

20170321_112138.jpg

În prezent, se află în administrarea armatei și se poate vizita doar la ore fixe, cu ghid. În spatele fațadei austere se ascund nu mai puțin de opt mii de metri pătrați de fresce cu picturi impresionante.

20170321_112435

Este singurul obiectiv din oraș și localnicii sunt foarte mândri să primească vizitatori străini. Deși explicațiile sunt doar în spaniolă, ghidul s-a străduit să vorbească rar și să folosească cuvinte cât mai internaționale, pentru a fi ușor de înțeles, presărând prezentarea cu povestiri și anecdote amuzante. I-am remarcat  impresionanta erudiție de istoric și am apreciat atitudinea față de de ne-hispanofoni, destul de rară în peninsulă.

20170321_110023.jpg

Proprietarul a fost un marchiz din partea locului și impozant amiral de carieră. Palatul l-a construit în plină epocă renascentistă, în 1564, plictisindu-se între două expediții maritime. De aceea, majoritatea reprezintă peisaje cu vapoare și mări.

20170321_110057.jpg

A convocat un celebru arhitect italian care i-a proiectat edificiul în stil genovez, un act urbanistic cutezător pentru integrarea în conservatorul peisaj citadin spaniol al Renașterii.

20170321_110140

La parter, un patio imens decorat cu peisaje din Spania, Vatican, Turcia, Franța. Proprietarul s-a bătut cu ultimele două țări, așa că imaginea sa e subiectivă. De-a lungul pereților, sunt înfățișate scene din bataliile amiralului, care se poate lauda că n-a suferit niciodată o înfrângere, inclusiv din bătălia de la Lepanto (1571), unde i-a bătut pe turci. Și, pentru că nimic nu-i întâmplător, aici a luptat și Cervantes, autorul lunaticului don Quijote.

20170321_110238

Scara care ne duce la primul etaj e monumentală. Apartamentele private ale amiralului sunt ornate cu alte imagini. Chiar aici, a avut neșansa de  a se stinge din viață cu doar câteva săptămâni înainte să preia comanda Invincibilei Armada.

20170321_112637

Grădina este mică și cochetă, cu nelipsitele amenajări acvatice, dar surpriza a survenit abia la sfârșitul vizitei.

20170321_111411.jpg

Scările construite în această parte ferită a proprietății, destinată doar intimilor, au ca material de bază, tipic spaniol, faianța pictată manual cu semnele zodiacale.

20170321_111937

Pesemne că, pasionat de astrologie, nu-i de mirare că n-a pierdut nici o bătălie, din moment ce putea citi în stele datele favorabile!

20170321_113142-e1564868395887.jpg

Palatul n-a rămas niciodată de izbeliște, ci a fost renovat cu grijă de câte ori a fost cazul. Doar niște părți neînsemnate de fresce s-au șters, de pe vremea când încăperile apartamentelor au fost transformate în spital.

20170321_115658.jpg

În apropiere, la doar câtiva kilometri, se află fortăreața Calatrava, o citadelă religioasă locuită de călugări militari. Acolo se retrăgeau cavalerii Reconquistei să-și tragă sufletul pentru că, în secolul 12, aceste văi erau teatrul de luptă dintre catolici și musulmani.

20170320_163516.jpg

Nimic de zis, construcția te impresioneză dar, mai ales, amplasarea ei într-o desăvârșită solitudine.

20170321_131710

Fortăreața a fost construită de arabi care, însă, au pierdut-o în crâncena luptă de pe crestele dealurilor din jur. În interior nu se mai află nimic, doar ruinele fostelor săli.

Lectură de drum:

Cervantes, Don Quijote de la Mancha

Arabescuri

Granada, 2016

Palatul și grădinile sale neasemuite de la Alhambra sunt luate cu asalt, în orice anotimp, de turiștii din toată lumea.

20160405_113010

Ca să ai acces, trebuie să prevezi rezervarea unui bilet cu mult timp înainte și e obligatoriu să respecți ora la care ești programat să intri.

20160405_113601.jpg

Din păcate, organizarea ghișeelor și funcționarea serviciilor de informare turistică sunt foarte neglijente, iar personalul nu este nici politicos și nici profesional. Cu toate acestea, odată intrat în perimetrul palatului, uiți de toate inconvenientele. Doar primele săli au fost mai aglomerate, după aceea lumea s-a dispersat, spațiul fiind polimorf.

20160405_103433-e1561976046479.jpg

 

Alhambra este unul dintre cele mai bine păstrate palate arabe din lume.

20160405_104637.jpg

Arhitectura sa este în deplină armonie cu grădinile, cu fântânile și havuzurile.

20160405_113151

 

Însă, în spatele acestui decor somptuos, se ascunde o realitate un pic umilitoare, din cauza faptului că materialele de construcție care au fost folosite la edificarea palatului, în anii 1300, erau de calitate proastă comparativ cu ale altor construcții din aceeași perioadă și timpul nu le-a iertat. Astăzi, asistăm la degradarea lor și la o chinuită recondiționare aparent improvizată.

20160405_102350

Palatul a fost construit în plină decadență a puterii oficiale. Accesul în cetate se face prin poarta justiției.

20160405_095747

Pe arcul porții e reprezentată o mâna cu palma spre intrare. Cele cinci degete reprezintă cei cinci stâlpi ai Islamului: credința într-un singur Dumnezeu, rugăciunea, postul, milostenia, pelerinajul la Mecca.

20160405_100300

Numai după ce treci de poarta impozantă îți apar în fața ochilor minunățiile ascunse.

20160405_105039

Prima încapere este palatul Nazaries, un decor de o extremă finețe, cupole, frize, modele florale și geometrice sculptate în ghips. Ambianța mozarabă de imens rafinament.

20160405_102335

Trecem apoi în palatul Mexuar, care servea la audiențe, justiție și consiliu, cu azulejos și decorațiuni epigrafice.

20160405_105409.jpg

 

Intrăm mai întâi în curtea camerei aurite, cu azulejos expuși geometric, frize cu motive mozarabe, lemn sculptat, cu o cornișă încadrând cele două porți și cinci ferestre. Dincolo de portic se află camera aurită, o piesă lungă cu decor de azulejos și un tavan de lemn aurit.

20160405_103121.jpg

De la fereastră, ai o vedere frumoasă asupra fostei medina, actualul cartier Albayzin. Aici erau instalați la birourile lor secretarii și administratorii care așterneau pe hârtie ordinele sultanului.

20160405_095737

Pătrundem în palatul Comares, cu al său turn defensiv, solid, pătrățos, în contrast cu finețea decorului din încăperi, apoi în sala de la Barca (baraka=binecuvântare), cu o superbă cupolă din lemn, decupată în două locuri.

20160405_103506

Accesăm salonul Ambasadorilor, o sală pătrată, în care se afla odinioară tronul regal. Cupola e formată din opt mii de piese de lemn de nuanțe diferite dispuse sub formă de stele, plasate pe șapte nivele, reprezentând cele șapte ceruri pe care le traversează credincioșii musulmani ca să parvină în paradisul islamic.

20160405_103100.jpg

Palatul leilor, cu faimoasa lor curte.

20160405_104439

Totul este amenajat în jurul unei fântâni din secolul 11, compusă din doisprezece leișori. În jurul curții, o galerie elegantă formată din o sută douăzeci și patru de coloane deservește principalele săli oficiale.

20160405_104918

Pe partea sudică a curții se află sala Abencerrajes cu o boltă de mozarabe și o cupolă în formă de stea cu opt colțuri care face legătura între pământul pătrat și cerul poligonal.

20160405_105902.jpg

La est, sala Regilor cuprinde trei încăperi cu bolți mozarabe și picturi de inspirație creștină. În nord, sala celor două surori, o încăpere pătrata cu o cupolă octogonală împodobită fastuos.

20160405_111045

Numele i se datorează celor două dale de marmură identică de lângă fântină. În această sală, prevăzută cu jaluzele, femeile musulmane puteau asista la evenimentele palatului fără să fie văzute.

20160405_110137

Trecem la balconul Lindaraja, de unde putem admira gradina.

20160405_194856

Grădinile Partal sunt construite în terase care coboară până la turnurile zidului care înconjoară palatul.

20160405_112939

În acea epocă, aristocrația locuia în acele turnuri, adevărate palate, acum închise pentru renovare.

20160405_113854

Celălalt palat al complexului este Generalife, adică palatul de vară al suveranului.

20160405_111720

Construit în 1310, era independent de Alhambra și are dimensiuni umane, socotit a fi locuința privată a regelui, fără nici un fel de conotație oficială.

20160405_111857

Este înconjurat de grădini în terasă, unde apa și fântânile sunt în centrul atenției.

20160405_112017

Construcțiile se află în jurul curții Canalului, pătrată, înconjurată de canale înguste. Din galerie, avem o vedere minunată, în care vedem reflectate în oglinda apei toate elementele peisajului.

20160405_112522

Dincolo de palat, se află grădinile superioare, cu un fel de scară de apă.

20160405_112417

Palatul lui Carlos Quintul a fost realizat după ce împăratul a ajuns la Alhambra în călătoria sa de nuntă. Autorul a fost un arhitect format la școala italiană. Are două etaje de galerii de o sobrietate clasică, dar pare lipsit de farmec comparativ cu dantelăria și coloritul ambiental văzute până aici.

20160405_111340

La plecare, trecem pe lângă Alcabaza, fortăreața palatului, bastionul și cartierul militar. De aici, vedem partea cea mai veche, turnurile de apărare, dar și o excelentă panoramă asupra monumentelor.

20160405_095642

Să nu ratați Muzeul de Artă aflat doar la câțiva pași mai departe, cu picturi și basoreliefuri unice.

20160405_122927-1.jpg

Lectură de drum:

Washington Irving, Povești din Alhambra

Luna

Peniscola, 2016

Localizare: pe Costa de Azahar, la 140 km de Valencia.

ian.2016 630

De văzut: citadela, castelul, portul, satul istoric, plaja.

ian.2016 629

Povestea: din cauza conflictelor catolice, la Avignon s-a înființat o a doua instituție papală în afară de cea de la Vatican.

ian.2016 623

În orașul din sudul Franței, a fost ales papă un spaniol, Pedro de Luna, cunoscut sub numele de Benoît XIII. După ce a fost destituit, Papa Luna s-a retras de la Avignon chiar aici, la Peniscola.

ian.2016 625

Ambianța: centrul istoric înconjurat de ziduri ocupă o peninsulă stâncoasă, dominat de austera fortăreață a lui Benoît XIII.

ian.2016 627

E ușor de ghicit rolul său militar și comercial datorită situării strategice pe înălțimi.

ian.2016 622

Castelul a fost edificat de cavalerii din ordinul Templier în anii 1290, iar meterezele pe care ne putem plimba azi au fost construite în secolul 16 de un inginer italian.

ian.2016 618

Partea de jos a edificiului era ocupată de gărzile de apărare.

ian.2016-615.jpg

În centrul curții se înalță capela, iar în turn se află, izolat, biroul fostului papă, un mare erudit, de formație jurist ecleziast.

ian.2016 621

Dând ocol citadelei, vedem o poartă ciudată, împodobită cu o semilună, blazonul antipapei.

ian.2016-624.jpg

De-a lungul vremii, aici au trăit comunități de origine iberă, feniciană, greacă, romană, arabă.

ian.2016 619

Influențele lor le-am observat plimbându-mă pe străduțele întortocheate din orașul vechi, după ce am vizitat încântătorul castel.

 

Colegial

Alcala de Henares, 2017

În apropiere de Madrid, într-o lună august caniculară cu aproape patruzeci de grade la umbră, poposesc în orașul vechilor universități spaniole (echivalentul celebrelor Oxford sau Cambridge), intregrat în patrimoniul mondial UNESCO.

20170804_155621 (1)

Studenții sunt în vacanță și încerc să zăresc ce se află dincolo de zidurile groase ale colegiilor monumentale. La Oficiul de turism aflu că principalul colegiu este deschis pentru vizite turistice, doar câteva ore după-amiaza.

Istoria orașului incepe în 1498, odată cu înființarea universitatii de către cardinalul Cisneros, un înalt personaj bisericesc.

20170804_171453

Foarte repede, centrul universitar se dezvoltă vertiginos, datorită susținerii financiare pe care o acordă lumea ecleziastică. Drept consecință, aici s-a publicat, în 1517, prima biblie poliglotă din Europa.

20170804_171826

Energiile spirituale sunt amplificate și pentru că aici s-au născut personaje celebre. Este orașul natal al lui Cervantes, autorul capodoperei Don Quijote, Caterina de Aragon (una dintre soțiile lui Henric VIII), arhitectul Bustamante, autorul spitalului Tavera din Toledo.

Vechea universitate se numește colegiul San Ildefonso. Clădirea istorică funcționează azi ca rectorat și se vizitează cu ghid, doar în spaniolă. Vizita durează în jur de o oră și jumătate, iar biletul de intrare este destul de scump, dar s-a dovedit că merită să faci acest tur.

Fațada ocupă o latură a pieței principale și a fost construită în stil local plateresc în 1543. Clădirea dispune de mai multe curți interioare (patio) decorate în stiluri diferite.

20170804_184628

Patio ,,mayor” m-a impresionat, majestuos, cu trei etaje. În centru are o fântână cu lebede, emblema cardinalului Cisneros.

20170804_180917

Însă cel mai șarmant este patio denumit ,,al filosofilor”, care te îndeamnă să cazi pe gânduri.

20170804_182803

Alt patio, cel ,,trilingv”, care găzduia predarea limbilor moarte: latina, greaca, ebraica, mi s-a părut un spațiu practic.

20170804_182726

Am vizitat si Paraninfo, mica sala de ceremonii unde se țineau examenele de licență, cu un plafon decorat din lemn, conservat identic.

20170804_183257

Iată de unde a plecat Cervantes. Viața lui a fost aventură și literatură. A călătorit, a luat parte la confruntări și războaie în Italia, Grecia, Turcia, Alegeria, dupa care, la Madrid, s-a consacrat doar scrisului. Casa lui natala este acum muzeu.

Seara, mi-a fost destul de greu să aleg un restaurant, toate fiind foarte atrăgatoare și cu meniuri creative.

20170804_205515

Deși la o distanță apreciabilă de litoral, oferta pescărească era impresionantă.

20170804_202845

Om bogat, om sărac

Ubeda, 2017

Am ajuns în acest oraș sudic spaniol primăvara, când pomilor abia ce le dădeau frunzele și aerul se colora seara cu rozul apusurilor andaluze.

20170318_222757.jpg

Celebru încă din timpul stăpânirii arabe, a fost dintotdeauna un centru urban reputat. Însuși numele îi reflectă o bogată tradiție în sfera artizanatului. Ubedies însemna carpete/covorașe țesute și brodate manual.

20170320_095838

Orașul, integral înscris în patrimoniul UNESCO, datorită centrului său monumental, este printre cele mai vizitate din Spania. Bogăția zonei se reflactă în atracțiile arhitectural-decorative și în urbanistică medievală impecabil întreținută.

20170318_223257

Construirea acestor edificii somptuoase a fost comandată de nobilimea care s-a instalat treptat aici și a funcționat ca un magnet pentru oamenii bogați doritori să fie în preajma unor notabilități cu funcții inalte. Oamenii înstăriți din regiune care își alegeau să locuiască în Ubeda își puneau la vedere posibilitățile materiale, construind case opulente, ca să impresioneze.

20170318_222623.jpg

Tot aici se înființase un centru episcopal cu greutate, prin urmare nou-veniții se foloseau de poziția sus-pusă a bisericii care constitua un mijloc de ascensiune socială. Acum cinci secole, Ubeda era centrul economic, politic, cultural din această parte a Europei, iar călătorii care ajungeau aici se mândreau. Este orașul natal al romancierului Antonio Munoz Molina.

20170320_081908

Întregul oraș se poate parcurge pe jos, așadar te sfătuiesc să parchezi mașina în afara zonei centrale.

Recomand un sejur de minimum 24 de ore, ca sa poți face o plimbare prin oraș după lăsarea întunericului și să iei cina într-o tavernă locală. La căderea nopții, orașul are un farmec neasemuit, toate clădirile construite cu piatră aurie din centru strălucesc luminate foarte elaborat.

20170318_222859

Am pornit dimineața devreme prin centru și, toate obiectivele turistice fiind încă închise, am început vizita cu Palatul decanului Ortega care, în calitate de hotel, se poate vizita la orice oră. Construit tot în stil renaștere, cu un elegant patio, pune la dispoziția turiștilor spații istorice. Din 1930, clădirea aparține unei rețele hoteliere a statului spaniol numită Paradores, prezentă în toate marile orașe și în orice loc istoric, de fapt. În apropiere, biserica Santa Maria de Alcazares, din secolul 13, construită într-o fuziune de stiluri, cu elemente care s-au adaugat între secolele14-19, pe ruinele unei foste moschei, este emblema orașului.

20170320_095359

Strălucirea stilului renascentist am admirat-o în piața Vazquez de Molina și capela San salvador. Piața Vazquez se distinge prin armonia sa, și cred că este una dintre cele mai frumoase amenajări urbane din epoca Renașterii. Pe marginea pieței, fosta închisoare a episcopului, apoi fost depozit de grâne, este azi post de poliție, iar palatul unui marchiz este mănăstire.

20170320_100157

Palatul care i-a dat numele Vazquez de Molina datează din secolul 16, și a fost construit la inițiativa unui înalt demnitar. După aceea a fost transformat în mănăstire, apoi în închisoare. Acum funcționează ca primărie și se mai numește Palatul Lanțurilor, pentru că acest element decarativ îi ornamentează fațada.

20170320_095541

Capela San Salvador ilustrează arta religioasă andaluză și ai impresia că plonjezi direct în anii 1550. Destinată a fi panteonul unei familii înstărite, proprietarii au comandat pe fațadă motive asemănătoare ce decorează porticul catedralei din Granada. Sacristia prezintă o artitectură uimitoare, cu decorațiile de inspirație italiană.

20170318_222810

M-a surprins lipsa decorațiunilor de natură religioasă. Proprietarul a optat pentru figuri de atlanți, cariatide, sibile, foarte rare într-o biserică, precum și capete sculptate reprezentând stări sufletești. Destul de îndrăzneț pentru Evul Mediu !