Andaluzia – ore de drum

Emmenez-moi au bout de la terre

Tarifa, 2018

Cunoscut drept orașul european care se bucură de cel mai mare număr de zile însorite pe an, am rămas peste noapte la Tarifa, pe Costa de la Luz, a luminii, după debarcarea de la Tanger.

La îngemănarea Mediteranei cu Atlanticul, incert tărâm pradă vânturilor, plajele se întind la infinit, largi, grandioase, și, spre deosebire de restul Spaniei, fără dezvoltări imobiliare.

Iarna, oceanul are solemnitate și liniște, iar lumina de ianuarie cred că se potrivește cel mai bine sudului Spaniei, e intensă și contrastantă, înserarea e prelungă și înflăcarată de culorile soarelui, iar nopțile andaluze sunt misterioase și poetice.

Punctul concret de întâlnire a vânturilor levante și poniente favorizează un microclimat însorit trei sute de zile pe an.

Se spune că, iarna, Tarifa este cel mai călduros oraș din Europa, însă mi s-a părut ca briza, chiar și moderată, intensifică senzația de răcoare.

Deși numele orașului, atestat la cucerirea islamică din 710, provine de la un general arab, aici a dăinuit mult timp o așezare romană, uitată de lume și de imperiu.

Cu o expunere largă, sub amenințarea permanentă a unor neașteptate atacuri, jafuri și răpiri de pe țărmul opus aflat la doar paisprezece kilometri dincolo de strâmtoarea Gibraltar,

cetatea n-a fost niciodată excesiv de populată, deși, prin anii 1300, după recucerirea creștina, regii madrileni i-au acordat o listă întreagă de privilegii care să compenseze pericolul potențial care-i păștea necontenit pe localnici.

Treptat, statutul Tarifei s-a restrâns la funcția sa militară, de prim bastion al țărmului european, din care vedem azi castelul din secolul 10.

Conotațiile arhitecturale de ordin militar se reflectă și în Puerta de Jerez, masivă strajă citadină, ce deschidea în timpuri medivale calea spre Maroc, singura ieșire spre mare decupată în împrejmuirea vigilentă a zidurilor.

Printre prăvălii cu produse artizanale, buticuri alternative, de artă, principala biserică a orașului, San Mateo, din secolul 17, ascunsă într-o piațetă retrasă, completează încântătoarea intimitate provincială a micii urbe.

Cel mai sudic oraș din Spania beneficiază de reputația de capitală de windsurf și kitesurf și mă așteptam să o găsesc luată cu asalt de practicanți, dar era cu desăvârșire pustiu în miez de iarnă, cu excepția familiilor marocane aflate între două vapoare.

Primăvara și toamna, iubitorii de natură vin aici să parcurgă parcul natural din jurul orașului pentru observarea păsărilor migratoare care poposesc de două ori pe an, când trec strâmtoarea ca să-și petreacă iarna în Africa ori să revină.

În apropiere, un reper istoric militar faimos este Capul Trafalgar, unde a avut loc celebra bătălie navală din 1805, în care uciderea amiralului britanic Nelson de către un ofițer francez a fost imortalizată în ultimul roman al lui Dumas.

Lectură de drum:

Arturo Perez-Reverte, Regina Sudului

Far West

Cadiz, 2016

Geografic, stilistic și emoțional, Cadiz înseamnă pentru mine un îndepărtat, greu de atins și neprețuit refugiu însorit.

Am verificat cu sârguință maniera în care trepidantul nord catalunez înfruntă sudul domol și tihnit și, o dată în plus, la Cadiz m-am lăsat vrăjită de farmecul ospitalier, zâmbitor și revigorant.

Din fericire, turiștii sunt absorbiți în triunghiul de aur Cordoba-Sevilla-Granada și nu bat drumul până aici, mai ales în miezul iernii, așa că orașul își păstrează genuinitatea.

În minionul centru istoric aflat în vârful unei peninsule, ajungi după kilometri întregi de bulevarde mărginite de blocuri cochete și de o nesfârșită, apetisantă plajă largă.

Labirintul de străduțe înguste ascunde case cu balcoane de fier forjat și patios nebănuite în stilul tipic sudist,

cu accente baroce și coloniale, înveselit cu mici ornamente de placuțe din ceramică.

În apropiere de port se întind largi piețe cu spații verzi unde predomină palmierii.

Să ne oprim mai întâi la catedrala construită din bogăția furnizată de comerțul cu aur și argint, în semn de gratitudine pentru belșugul cetățenilor.

În jurul ei, impozantele clădiri publice erau dedicate în principal administrării bunurilor.

Cum era de așteptat într-un oraș portuar, muzeul deține o importantă colecție provenită de la navigatorii care colportau obiecte de artă feniciene, grecești și romane.

În cei trei mii de ani de istorie, pirații au debarcat pe neașteptate de mai multe ori ca să se înfrupte din bunurile cetății,

una dintre cele mai vechi din apusul Europei, fondată în 1100 î.Hr. de către negustorii fenicieni care au ajuns aici tocmai din sudul Libanului actual.

Economia sa a fost dintotdeauna bazată pe activitățile din zona portuară și a șantierului naval.

Chiar și numai gândul neastâmpărat că de aici ne putem îmbarca oricând pe vapoare spre Insulele Canare, Africa sau Americi îmi dă avânt.

Un oraș, cu cât are mai multe deschideri, cu atât beneficiază de mai multe oportunități,

cum ar fi favoarea marelui Iuliu Cesar de a le acorda cetățenie romană băștinașilor în anul 49, pentru că îi luaseră partea într-unul din conflictele regionale.

Nimeni nu ramâne indiferent la frumusețea locului, pentru că în secolul 5 iată-l cucerit de vizigoți,

iar în 711 de arabi, dominație care durează până în 1262.

După travesarea transatlantică a lui Cristofor Columb în 1462, navele spaniole care aduceau încărcături prețioase din America au ales portul Cadiz ca să-și descarce comorile,

iar Cadiz devine cel mai bogat oraș din Spania.

Din nou atrage invidia și, în curând, alte porturi europene încep să-i amenințe supremația.

Ca urmare, în secolul 16, a fost atacat de trei ori de englezi, însă fără a-l putea supune,

și abia în 1755 i-a venit de hac cutremurul devastator din Lisabona, când trei sferturi din clădirile din oraș s-au prăbușit, inclusiv structurile militare și comerciale din port.

O lungă perioadă, activitatea portuară stagnează, iar vapoarele vor debarca în porturi franceze, engleze, olandeze.

Orașul decade treptat, iar statutul său va primi o grea lovitură în secolul 19 când Spania pierde posesiunile americane.

Dintotdeauna un oraș cu greutate, Cadiz rămâne o referință politică inconturnabilă și respectabilă pentru că aici a fost elaborată prima constituție spaniolă,

iar în timpul războiului civil a fost una dintre bazele forțelor naționaliste ale generalului Franco, încă un detaliu în sprijinul diferenței de Barcelona.

Spre Americi, soarele de ianuarie atinge lent linia orizontului. E timpul să se aprindă luminile.

Muzică de drum:

Manuel de Falla, Nopți în grădinile Spaniei

Cărările gloriei

Carmona, 2015

Pelerinii și colportorii, ca să nu fie atacați de bandiți, făceau un ocol la căderea serii pentru a se pune la adăpost între zidurile trainicei fortărețe aflate pe un deal în mijlocul câmpurilor mănoase.

Pe metereze, străjile vegheau dacă, din depărtări, nu-i paște pericolul vreunei invazii.

Înconjurat de livezi de măslini, mandarini, clementini parfumați, cu surprindere am dat peste unul dintre cele mai vechi și fermecătoare orașe fortificate din Spania și chiar din Occident, dăinuind de cinci mii de ani în nemărginirea andaluză, după cum atestă vestigiile preistorice alunecate în civilizație sub romani, arabi și creștini.

Prima atestare oficială a cetății a fost cea a originii sale cartagineze, iar romanii au cucerit-o când s-au instalat în Peninsula Iberică, fără a izbuti să desființeze riturile și obiceiurile de origine orientală caracteristice întregului contur al Mediteranei.

Așezarea se bucură de faima unui sit arheologic roman, cu o necropolă unde au fost săpate în piatră, între secolele 2 î.Hr și 4 d.Hr., peste nouă sute de mausolee. Iuliu Cesar a proclamat Carmona drept orașul cel mai puternic din regiunea care corespunde acum Andaluziei, iar arabii i-au sporit și mai mult forța.

Traseul istoric parcurge ruinele celor două cetăți de apărare, străzi înguste printre căsuțe albe și mici patios cu portocali în spatele bisericilor.

Predomină elemente de arhitectură gotică și renascentistă pe care le recunosc fie în cadrul arcuit al vreunei ferestre, fie în bolți, coloane, staluri lucrate în lemn.

Dacă pe vremuri comerțul cu Americile au asigurat cetățenilor un nivel îndestulător, azi traiul se bizuie pe roadele livezilor din jur, pe producția de vin și ulei de masline și pe venituri consistente din cinematografie și media, pentru că, între zidurile Carmonei au fost turnate pelicule de toată isprava: versiunea cinematografică a operei Carmen cu Placido Domingo, Semana Santa cu Mira Sorvino, Manolete cu Penelope Cruz, și, recent, chiar producții indiene, pe lângă documentare, pictoriale de modă, spoturi publicitare pentru firme celebre, videoclipuri muzicale. Am ținut minte câteva obiective din scurta mea plimbare iernatică.

-Poarta Cordobei ale cărei origini datează din secolul 1, punct de trecere comercial respectat de vizigoți, arabi și castilieni.

Recunoscută drept poartă oficială, aici se percepea taxa pe mărfurile introduse spre vânzare, și nu erau puține, pentru că Americile constituiau o sursă de aprovizionare inepuizabilă. Așa cum o vedem azi, în stil baroc, datează din 1688, singura din Spania proiectată cu trei intrări, din care azi numai cea din mijloc se păstreză, cele laterale fiind integrate în locuințele care s-au construit pe flancurile porții.

-Alcazar de Arriba, palatul regelui don Pedro care stăpânea toate moșiile din jurul cetății, din secolul 14, unde azi se află paradorul local, hotel din rețeaua binecunoscută a statului spaniol.

-biserica San Pedro din secolele 15-18, cu un turn de influență barocă nu mult diferit de minaretul unei moschei.

În interiorul baroc, distingem altar, capele, baptisteriu și opere de artă de maeștri regionali.

-despre porțile istorice ale Carmonei am aflat și alte detalii care vă pot fi de folos. Dacă atunci când treceți pe sub o poartă, închideți ochii și vă țineți de nas, o dorință va fi împlinită. Încercăm ?

Albă ca zăpada

Sevilla, 2018

Abia în 2016 s-a deschis pentru public Palacio de las Duenas, reședința Casei de Alba, ilustră familie nobiliară spaniolă.

Identific cu greu intrarea, printre numeroasele edificii imaculate sclipind în lumina de ianuarie în contrast cu verdele intens al vegetației andaluze.

Palatul gotic-renascentist cu influențe în stil plateresc și mudejar construit în secolele 15-16 a preluat numele mănăstirii de călugărițe care, prin tradiție, asigurau serviciile religioase ale reginelor și aristocratelor de rang înalt.

Urmașă a acestora, Cayetana de Alba, ducesa descendentă a regelui catolic al Scoției, Angliei și Irlandei, James Stuart, a locuit în palat toată viața, până în 2014.

Înaintașii ei pasionați de călătorii au contribuit la realizarea unei admirabile colecții de obiecte de artă din toată lumea, parțial expuse.

Doar câteva încăperi și grădinile pot fi vizitate, pentru că reședința este încă locuită.

Înaintez și descopăr că palatul este compus din mai multe clădiri separate prin patios, grădini cu flori și aranjamente de havuzuri.

Inițial proprietatea era imensă, dar, pe măsură ce timpurile se schimbau, a cedat părți din grădini unor instituții religioase din vecinătate.

În spațiul de primire de la intrare intuiesc fostul manej dincolo de care se pătrunde tot mai adânc în intimitatea portocalilor și palmierilor.

Mă desfăt îndelung cu aerul înmiresmat și înfloriturile fără seamăn în miez de iarnă și nu mă trage ața deloc să intru în palat, într-atât de frumos e afară.

Și, într-adevăr, interioarele arată așa cum mi-am închipuit, previzibil concepute pentru a cuprinde una dintre cele mai mari colecții de obiecte de artă, mobilier vechi și antichități din Spania.

Tapiseriile de Flandra din secolul 16 și tablourile prețioase de maeștri olandezi sunt usor de anticipat știind că unul dintre ducii de Alba a fost guvernator al Țărilor de Jos.

Însă cele mai valoroase lucrări din pinacotecă au fost duse la Madrid, la palatul Liria, care aparține tot casei de Alba.

Chiar și în lipsa atâtor prețiozități, sau poate tocmai de aceea, palatul mi s-a părut mai degrabă un ascunziș, un refugiu care, ca toate castelele din Spania, se dovedește gazda ideală a iluziilor deșarte.

În căutarea timpului timid

Baeza, 2017

La capitolul orașe cu decor de film, vă recomand andaluzul Baeza, care s-a remarcat prin ambițiile sale încă de pe vremea când era capitala unei mici regiuni stăpânite de mauri. Acum este o localitate trufașă din Patrimoniul UNESCO, remarcabilă prin fidelitatea desăvârșită a renovărilor.

20170320_123342

Perioada sa de maximă strălucire a fost în secolele 16-17, la patru sute de ani după recucerirea spaniolă, când orașul devine un punct de atracție cultural pentru oamenii luminați ai acelor timpuri.

20170320_111844

Considerat o bijuterie a Renașterii, m-a fermecat nuanța galben-aurie a pietrei, stralucitoare in lumina soarelui. Era ca și cum vacanța îți urează bun-venit !

20170320_112924

Lumea, turiști și localnici, îi vezi cum se adună atrași de pitoreasca piață centrală, pe lângă fântâna cu lei, unde în Evul Mediu se aflau vechile abatoare.

20170320_113947

Universitatea internațională este, la origine, un palat. Fațada a incendiat spiritele la inaugurarea constructiei, pentru că înfățisează statui de femei nude și elemente sexuale.

20170320_112818

În interior, putem vizita doar frumosul patio în stil renascentist.

20170320_114822

În vechea universitate înființată în secolul16, programul pentru vizite turistice este foarte scurt. Accesul s-a dovedit greu de găsit, pentru că se intră printr-o capelă.

20170320_123611

Personalul de la intrare nu era abilitat să dea informații turistilor, așa că a fost foarte greu să găsesc calea pentru a vizita acest obiectiv istoric.

20170320_115218

De ce am ținut neapărat să intru la vechea universitate?

20170320_111612

Pentru că aici a predat reputatul om de litere Antonio Machado. Am avut șansa chiar de a vizita sala în care își ținea cursurile de limba franceză.

20170320_124319

Piața Santa Maria are în mijloc o fântână decorată cu atlanți și cariatide, construită chiar pe acest loc în1564, pentru a celebra aducerea apei în oraș.

20170320_113829

Pe cele două laturi, un seminar teologic și palatul care a fost întâia primărie a orașului.

20170320_113907

Catedrala construită în secolul 16 conține elemente contrastante în stil Renaștere și mudejar. În interior, fiecare obiect poartă în spate o întreagă istorie.

20170320_115108

Actuala primărie se află în fostul palat de justiție și pușcărie a orașului. Nu, nu e ce ne-am putea imagina. Este chiar un palat cu balconașe, decorațiuni în relief și cariatide.

20170320_115024

Orașul întreg e un muzeu și, chiar dacă ne îndepărtăm de zona centrală, admirăm foste palate renovate cu respectul cuvenit tradiției istorice.

20170320_113752

Regăsirea armoniei contează.

Flori de portocal

Sevilla, Alcazar, 2016

Pentru mine, magnetismul Sevillei se concentrează în Alcazar,

20160406_173953

vizitat la sfârșitul zilei,

20160406_183421 (1)

luminat roșiatic de strălucirea apusului.

20160406_184104

M-a vrăjit acest ansablu arhitectural gigantic format din mai multe palate,

20160406_182634 (1)

complet diferit de alte edificii regale din Spania.

20160406_174640

Construcția a început în secolul 10,

20160406_183126 (1)

dar a fost modificată de mai multe ori în decursul anilor.

20160406_183327

Se mai păstrează, din Alcazarul almohad (palatul arab) din secolul 12,

20160406_182049

doar Patio del Yeso și arcurile fortificate prin care intri în patio del Leon,

20160406_182731

piața de arme a castelului musulman.

20160406_180146

Imediat după spațiile de intrare, trecem în sala justiției,

20160406_182001

unde regele don Pedro și-a asasinat un rival,

20160406_175052

o practică banală pentru perioada aceea.

20160406_180250

Intrăm apoi în palatul lui don Pedro,

20160406_181724

atenți să nu ratăm sala domnișoarelor, cu decorațiuni înzorzonate.

20160406_175750

Micile patios (grădini interioare) sunt traversate de canale înguste,

20160406_181037

formând efecte de perspectivă care mă iau prin surprindere de fiecare dată.

20160406_183607

În dormitorul regilor mauri, cu un tavan policrom, credeți-mă că aș fi petrecut o noapte.

20160406_174651

Solemn, salonul ambasadorilor cu design mozarab mă primește oficial.

20160406_175120

Palatul gotic are un registru diferit.

20160406_182216

De aici se zăresc faimoasele grădini.

20160406_182742

Alăturat, se află apartamentele regale,

20160406_181943

în caz că vreodată regii ar dori un sejur la Sevilla.

20160406_182258

Au mobilier din secolele 18-19,

20160406_173640

cu multe elemente de proveniență franceză,

20160406_182843

considerat, pe atunci, cel mai rafinat.

20160406_173217

Mai departe, apartamentele amiralului,

20160406_190643

unde regina Isabella Catolica a înființat prima cameră de comerț a Spaniei, în 1503.

20160406_180056

Dacă vrei să-ți imaginezi edenul,

20160406_190613

mergi în grădini.

20160406_181438

Spațiile au fost desenate în diferite epoci: arabă, Renaștere, perioada barocă.

20160406_181017

Aranjate în etaje și în sectoare foarte bine delimitate.

20160406_190819

Apa e personajul principal.

20160406_181451

Motivul labirintului te provoacă să călătorești în tine însuți, nu ezita !

20160406_191054

În apropiere, o înfățișare complet diferită au grădinile desenate în stil englezesc.

20160406_183722

E început de aprilie, iar florile de portocal sunt la apogeul miresmei lor.

20160406_184240

Am stat până la închiderea grădinii. Nu mă puteam desprinde, era o vrajă.

20 de planuri pentru 2020

Călătoriile m-au ajutat întotdeauna, simplu și firesc, să trec peste eșecuri, să uit de neliniști, dezamăgiri, amărăciune și mi-au oferit cele mai complexe bogății spirituale. Orice ieșire din cotidianul securizat, previzibil și monoton înseamnă călătorie. Am ales pentru voi 20 de locuri pe care deja le-am vizitat, dar unde îmi doresc să revin și vi le propun ca să coloreze cu voioșie anul nou 2020.

DSCN3220

1.Abu Simbel, cel mai sudic oraș din Egipt, la 70 de kilometri de granița cu Sudanul. Aici se află două dintre templele egiptene salvate din apele Nilului. Ramses II și Nefertari sunt stăpânii domeniului. Înăuntru poți admira picturi și desene care datează din 1264 î.Hr. Vezi Căutătorii arcei pierdute

20180305_120336

2.Arucha, al doilea oraș ca mărime din Tanzania, centru de negoț prosper, punctul de pornire în expedițiile de explorare a parcurilor naturale Ngorongoro și Serengeti. Spațiu de convergență al energiilor descoperitoare, inconturnabil dacă porniți în safari. Nu pot uita mireasma plantațiilor de cafea. Vezi La poalele muntelui Kilimanjaro

20181017_090212

3.Bozkaada, o insulă turcească, fostă grecească, din apropierea strâmtorii Dardanele. Ideal de vizitat după 1 octombrie, pentru că vara e prea aglomerată. Pensiunea Amaranda Ada Evi a fost un popas de neuitat. Vezi Insula misterioasă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

4.Cadiz, cel mai zâmbitor port la Atlantic, unde chiar și în miezul iernii te plimbi la cel putin 18 grade. Catedrală, muzee, taverne, bună dispoziție. Oamenii sunt cei mai primitori și binevoitori din întreaga Spanie.

DSCN5637

5.Chetumal, primul oraș mexican pe granița cu statul Belize. Am ajuns aici pe Ruta Puuc, în căutare de piramide ale vechilor mayași. La mică distanță, de câteva zeci de kilometri prin junglă, ajungi să le vezi pe cele mai ascunse și mai îndepărtate de civilizație și de turismul de masă. Iar orașul, în simplitatea lui, misterios și cosmopolit ca orice localitate de frontieră, are un farmec ieșit din comun.

20170206_153139

6.Chiang Mai, capitala ținutului de nord al Thailandei, vestit pentru calitatea gastronomiei. Socotit, de multe secole, și o capitală religioasă, profiți de posibilitatea de a medita în zeci de temple budiste, într-un decor demn de incrediblile povești exotice. Vezi Portocaliu

DSCN0724

7.Cracovia, vizitată după 20 de ani, de acest Crăciun. Motivul a fost, în primul rând, un pelerinaj la sanctuarul Divinei Milostiviri. Tihna luminoasă a bisericilor poloneze împodobite de sărbătoare mi-a răstălmăcit gândurile. Pentru cracovieni, 2019 a fost anul consacrării lor culinare, prin numirea urbei drept capitală gastronomică. Pe bună dreptate !

DSCN8078

8.Eindhoven, despre care statisticile atestă că e orașul cu cel mai ridicat IQ din lume. Nu mă mir, aici fiind sediul Philips. Ca în toată Olanda, spiritul flexibil și neconvențional îmi trezește la tot pasul curiozitate și uimire. Ca și cum ei se străduiesc să demonstreze, în permanență, că totul e posibil. Sau că ceva imposibil e mai ușor de realizat decât ceva greu. Academia Regală de Design influențează mult spiritul orașului. Am văzut multe, printre care și o biserică transformată în sală de sport.

20170503_151938

9.Izmir. Destul de greu am detectat orientalismul în înțeles turcesc. Imediat după aterizare, văzând prin aeroport panouri care făceau reclamă unui salon internațional de ulei de masline (ei zic ,,foar’’, adică ,,foire’’ pe franțuzește), ne-am repezit în parcul expozițional. Într-adevăr, se călca lumea-n picioare. Mi-am zis: nu mai apucăm, că o să li se termine uleiul, n-o să poată oferi atâtor mii de oameni. Cozi de sute de metri la diverse standuri, nu te puteai apropia. Am întrebat la informații și am aflat. Era târg de carte. Gigantic. Dar dacă te interesează o destinație eno-gastronomică, tot aici e locul. În poză, biserica Sf.Policarp. Vezi Izmir, un port la Mediterana

vara2015 450

10.Key Gardens, Londra. Deși m-am desfătat cu multe grădini botanice, mai cu seamă în Asia, cea londoneză m-a impresionat cel mai mult, la toate capitolele. Are chiar și un mic palat regal. De multă vreme visam să mă urc într-un copac, așa că amenajarea de pasarele prin care se oferă posibilitatea de a te cățăra în vârful arborilor mi-a mers la suflet. Nu-mi venea să mai cobor. Poți sta de dimineața și până la ora închiderii (și tot nu-i de-ajuns).

ian.2016 040

11.Lugano. Pastelat, dar impecabil de aseptic. Muzeul de artă, cuprinzător și variat, nouă arhitectură provocatoare pentru stilul conservator elvețian, străjuie malul lacului. Parcul orașului este un refugiu de aer curat, natură, liniște, eleganță.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

12.Modica, urbe de șarm din sudul Siciliei, cu imobile baroce și o primăvară neîntreruptă. Motivul pentru care m-am dus acolo e ciocolata locală, faimoasă, artizanală, savuroasă. Și exuberanța arhitecturală.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

13.Piazza Armerina, unde m-am minunat la situl cu bikini. Acest cătun silician e vestit în toată lumea pentru mozaicele sale romane păstrate intacte, care datează din antichitatea târzie. Originalitatea constă în caracterul lor atemporal. Crezi că sunt asamblate ieri. Cele mai admirate segmente înfățișează sportive îmbrăcate în bikini.

vara2015 179

14.Plymouth, în sudul Angliei, se bucură de o urbanizare arhitecturală de excepție. Fiecare pas îți dezvăluie o perspectivă nouă, o imagine cuceritoare, o surpriză. Fuziunea dintre nou și vechi, conservatorism și inovație a fost exersată magistral. Teribil de inspiratoare ca destinație design contemporan.

15.Podgoria Marcillac, în regiunea franceză Aveyron, foarte aproape de abația de la Conques, celebră datorită vitraliilor realizate de Pierre Soulages. În drum, am descoperit un producător de vinuri bio, care s-au dovedit delicioase și sănătoase. Mi s-a explicat amănunțit procesul de producție, bazat doar pe operațiuni manuale și naturale. Buchetul vinului este profund și marcant, puternic și onctuos. O mare surpriză.

DSCN4065 (1)

16.San Cristobal de las Casas este un orășel pitoresc în regiunea Chiapas, Mexic. Aici se află cel mai mare și mai autentic târg de produse artizanale confecționate conform tradiției. Plantații de cafea și cacao se întind pe coastele montane din jur. La o distanță de câțiva kilometri, poți vizita sate tradiționale cu obiceiuri pre-hispanice. Ambianță șamanică, vindecătoare, euforizantă.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

17.Santiago de Compostella. Nu știu cât de mult contează să parcurgi camino spaniol cu mașina, dar l-am făcut de două ori, iarna și vara. Aici nu vei vedea turiști, doar pelerini.

20180125_163721

18.Tanger, în marginea Marocului. Fiindcă am văzut de trei sau patru ori The sheltering sky al lui Bertolucci, a trebuit să debarc, tot cu vaporul, ca și ei, la Tanger. A meritat.

20160614_121808

19.Tesalonic mă împrospătează de fiecare dată ca și cum ar fi prima dată. E rar. Mă întremează această înaltă concentrație de energie spirituală. Fremătătoare. Aici e Grecia mea.

ian.2016 164

20.Treviso. Cu atâtea obiective faimoase în jur, acest mic oraș din nord-estul Italiei poate trece neobservat. Un centru miniatural străbatut de canale, un muzeu uimitor renovat, biserici pictate în culori suave și protectoare. Aici am văzut, lăsate pe bănci publice, cărți frumos ambalate în celofan, spre a fi preluate de la un cititor la altul, ca un mesaj încurajator de comunicare. Uneori, dintr-un oraș nu reții decât o privire sau un zâmbet.

Spre sud

Jerez de la Frontera, 2015, 2016

Serile andaluze au o strălucire care iese din interiorul culorilor. Întunericul este luminos, cerul bleumarin e luminos, verdele închis al vegetației la fel.

20160407_232529 (1)

Jerez nu este în prima linie a litoralului.

20160408_130442 (1)

Se află în apropiere de Cadiz care, fiind port, are un element de atracție în plus, dar Jerez întoarce spatele oceanului cu indiferență. Greu de crezut, nu?

20160408_123244

Prima dată am ajuns cu avionul, cu un zbor de la Madrid (o oră), și am aterizat pe aeroportul care se află doar la câțiva kilometri de oraș.

20160408_134521 (1)

Un aeroport nou, cochet, cu personal de ispravă. Biroul de închiriere de mașini e chiar în holul de livrare a bagajelor, astfel că poți face ambele operațiuni simultan. Prima impresie, când pornești spre centru, este de oraș exotic, aerisit, prietenos, elegant.

20160408_130659 (1)

A doua oară am fost primăvara. Era o seară luminoasă de aprilie, cu apus prelung. Deși în sudul Spaniei se cinează târziu, după miezul nopții nu mai era nimeni pe strazi. Poți să contempli nestingherit luminile clădirilor istorice amenajate într-o scenografie feerică.

20160408_133459 (1)

Ca monumente, sunt multe de văzut pentru că urbea și-a pastrat intact patrimoniul arhitectural gotic, cu multe biserici ridicate după reconquista spaniolă și alungarea maurilor.

20160408_131343

Pentru că negoțul merge bine, străduțele medievale sunt pline de viață, de dimineața până noaptea grupuri de petrecăreți zăbovesc în fața localurilor.

20160408_114122 (1)

Ce am văzut:

Mănăstirea Santo Domingo, fondată la 1264, anul reconquistei. Printre cele mai vechi și mai frumos renovate din Spania. Clausteriul, în stil gotic andaluz, este solemn, minimal, spațiul perfect în care îți adăpostești gândurile.

20160408_112423 (1)

Biserica San Miguel, cu statuia sfântului Iosif pe fațadă, plasată sub o arcadă flancată de două turnuri solide. Turnul este compus din trei corpuri suprapuse, decorate cu azulejos albastre, tipice pentru Jerez.

20160408_124015 (1)

Palatul renascentist Cabildo, fosta primarie, cu două statui pe fațadă, reprezentând doi eroi, Hercule și Iulius Cesar. Galeria cu trei arcade susținute de coloane delicate contrastează cu soliditatea pe care o inspiră stilul palatului.

20160407_232630

Catedrala, în al cărei turn putem recunoaște fostul minaret al moscheii. Decorația e barocă, opulentă, cu tonalități de culoare.

20160408_135416

Alcazarul este cel mai vechi și mai fascinant complex monumental din Jerez.

20160408_112834 (1)

Ansamblul de edificii și grădini facea parte din imensa incintă fortificată ridicată de arabi în secolul 12.

20160408_131614 (1)

Moscheea cu sala de rugaciune octogonală reflectă forma cerului în viziunea islamică.

20160408_133901 (1)

În grădini se află băile arabe, cu bolta decupată în forma stelelor. Cerul le era un spațiu familiar.

20160408_133353 (1)

Mai departe, rătăcești printre minuscule fântâni și aranjamente de apă cu arhitectură arăbească.

20160408_131500 (1)

Datorită apei, plimbarea prin grădini e purificatoare și energizantă.

20160408_132441

Designul acvatic e cel mai armonios pe care l-am văzut în Spania, la scara sa de mărime, pentru că Alcazarul din Sevilla sau Alhambra au o altă dimensiune.

20160408_133708

În aprilie, florile erau în plenitudinea formei și a parfumului.

20160408_132543 (1)

Spaniolii se mândresc mult cu vinul de jerez (xeres), pe care englezii l-au adoptat sub denumirea de sherry, asigurând pentru totdeauna prosperitatea orașului. Încă din perioada Renașterii, Shakespeare îl lăuda pe motiv că ,,dezleagă limba și spiritul”. Tot o emblemă a orașului sunt caii de rasă andaluză care garantează spectacol pe timp de fiesta.

20160408_123129 (1)

Pentru amatorii de xeres, există posibilitatea de a vizita una din nenumăratele bodegas, cu tur explicativ și degustare. Producătorii au creat pe plan local adevărate imperii, vinul de xeres este o industrie, iar importatorii englezi s-au instalat aici încă din secolul 18, ca să aibă prioritate absolută asupra celor mai bune produse.

Peste tot, serviciile au fost fără cusur. În cele trei sejururi scurte pe care le-am avut, am stat la hoteluri diferite, toate impecabile. Iar gastronomia, oriunde ai alege, excelentă!

Arabescuri

Granada, 2016

Palatul și grădinile sale neasemuite de la Alhambra sunt frecventate intens, în orice anotimp, de turiștii din toată lumea.

20160405_113010

Ca să ai acces, trebuie să prevezi rezervarea unui bilet cu mult timp înainte și e obligatoriu să respecți ora la care ești programat să intri.

Din păcate, organizarea ghișeelor și funcționarea serviciilor de informare turistică sunt foarte neglijente, iar personalul nu este nici politicos și nici profesional. Cu toate acestea, odată intrat în perimetrul palatului, uiți de toate inconvenientele. Doar primele săli au fost mai aglomerate, după aceea lumea s-a dispersat, spațiul fiind polimorf.

Alhambra este unul dintre cele mai bine păstrate palate arabe din lume.

Arhitectura sa este în deplină armonie cu grădinile, cu fântânile și havuzurile.

20160405_113151

Însă, în spatele acestui decor somptuos, se ascunde o realitate un pic umilitoare, din cauza faptului că materialele de construcție care au fost folosite la edificarea palatului, în anii 1300, erau de calitate proastă comparativ cu ale altor construcții din aceeași perioadă și timpul nu le-a iertat. Astăzi, asistăm la degradarea lor și la o chinuită recondiționare aparent improvizată.

20160405_102350

Palatul a fost construit în plină decadență a puterii oficiale. Accesul în cetate se face prin poarta justiției.

20160405_095747

Pe arcul porții e reprezentată o mâna cu palma spre intrare. Cele cinci degete reprezintă cei cinci stâlpi ai Islamului: credința într-un singur Dumnezeu, rugăciunea, postul, milostenia, pelerinajul la Mecca.

20160405_100300

Numai după ce treci de poarta impozantă îți apar în fața ochilor minunățiile ascunse.

20160405_105039

Prima încapere este palatul Nazaries, un decor de o extremă finețe, cupole, frize, modele florale și geometrice sculptate în ghips. Ambianța mozarabă de imens rafinament.

20160405_102335

Trecem apoi în palatul Mexuar, care servea la audiențe, justiție și consiliu, cu azulejos și decorațiuni epigrafice.

Intrăm mai întâi în curtea camerei aurite, cu azulejos expuși geometric, frize cu motive mozarabe, lemn sculptat, cu o cornișă încadrând cele două porți și cinci ferestre. Dincolo de portic se află camera aurită, o piesă lungă cu decor de azulejos și un tavan de lemn aurit.

De la fereastră, ai o vedere frumoasă asupra fostei medina, actualul cartier Albayzin. Aici erau instalați la birourile lor secretarii și administratorii care așterneau pe hârtie ordinele sultanului.

20160405_095737

Pătrundem în palatul Comares, cu al său turn defensiv, solid, pătrățos, în contrast cu finețea decorului din încăperi, apoi în sala de la Barca (baraka=binecuvântare), cu o superbă cupolă din lemn, decupată în două locuri.

20160405_103506

Accesăm salonul Ambasadorilor, o sală pătrată, în care se afla odinioară tronul regal. Cupola e formată din opt mii de piese de lemn de nuanțe diferite dispuse sub formă de stele, plasate pe șapte nivele, reprezentând cele șapte ceruri pe care le traversează credincioșii musulmani ca să parvină în paradisul islamic.

Palatul leilor, cu faimoasa lor curte.

20160405_104439

Totul este amenajat în jurul unei fântâni din secolul 11, compusă din doisprezece leișori. În jurul curții, o galerie elegantă formată din o sută douăzeci și patru de coloane deservește principalele săli oficiale.

20160405_104918

Pe partea sudică a curții se află sala Abencerrajes cu o boltă de mozarabe și o cupolă în formă de stea cu opt colțuri care face legătura între pământul pătrat și cerul poligonal.

La est, sala Regilor cuprinde trei încăperi cu bolți mozarabe și picturi de inspirație creștină. În nord, sala celor două surori, o încăpere pătrata cu o cupolă octogonală împodobită fastuos.

20160405_111045

Numele i se datorează celor două dale de marmură identică de lângă fântină. În această sală, prevăzută cu jaluzele, femeile musulmane puteau asista la evenimentele palatului fără să fie văzute.

20160405_110137

Trecem la balconul Lindaraja, de unde putem admira gradina.

20160405_194856

Grădinile Partal sunt construite în terase care coboară până la turnurile zidului care înconjoară palatul.

20160405_112939

În acea epocă, aristocrația locuia în acele turnuri, adevărate palate, acum închise pentru renovare.

20160405_113854

Celălalt palat al complexului este Generalife, adică palatul de vară al suveranului.

20160405_111720

Construit în 1310, era independent de Alhambra și are dimensiuni umane, socotit a fi locuința privată a regelui, fără nici un fel de conotație oficială.

20160405_111857

Este înconjurat de grădini în terasă, unde apa și fântânile sunt în centrul atenției.

20160405_112017

Construcțiile se află în jurul curții Canalului, pătrată, înconjurată de canale înguste. Din galerie, avem o vedere minunată, în care vedem reflectate în oglinda apei toate elementele peisajului.

20160405_112522

Dincolo de palat, se află grădinile superioare, cu un fel de scară de apă.

20160405_112417

Palatul lui Carlos Quintul a fost realizat după ce împăratul a ajuns la Alhambra în călătoria sa de nuntă. Autorul a fost un arhitect format la școala italiană. Are două etaje de galerii de o sobrietate clasică, dar pare lipsit de farmec comparativ cu dantelăria și coloritul ambiental văzute până aici.

20160405_111340

La plecare, trecem pe lângă Alcabaza, fortăreața palatului, bastionul și cartierul militar. De aici, vedem partea cea mai veche, turnurile de apărare, dar și o excelentă panoramă asupra monumentelor.

20160405_095642

Să nu ratați Muzeul de Artă aflat doar la câțiva pași mai departe, cu picturi și basoreliefuri unice.

20160405_122927

Lectură de drum:

Washington Irving, Povești din Alhambra

Om bogat, om sărac

Ubeda, 2017

Am ajuns în acest oraș sudic spaniol primăvara, când pomilor abia ce le dădeau frunzele și aerul se colora seara cu rozul apusurilor andaluze.

Celebru încă din timpul stăpânirii arabe, a fost dintotdeauna un centru urban reputat. Însuși numele îi reflectă o bogată tradiție în sfera artizanatului. Ubedies însemna carpete/covorașe țesute și brodate manual.

20170320_095838

Orașul, integral înscris în patrimoniul UNESCO, datorită centrului său monumental, este printre cele mai vizitate din Spania. Bogăția zonei se reflactă în atracțiile arhitectural-decorative și în urbanistică medievală impecabil întreținută.

20170318_223257

Construirea acestor edificii somptuoase a fost comandată de nobilimea care s-a instalat treptat aici și a funcționat ca un magnet pentru oamenii bogați doritori să fie în preajma unor notabilități cu funcții inalte. Oamenii înstăriți din regiune care își alegeau să locuiască în Ubeda își puneau la vedere posibilitățile materiale, construind case opulente, ca să impresioneze.

Tot aici se înființase un centru episcopal cu greutate, prin urmare nou-veniții se foloseau de poziția sus-pusă a bisericii care constitua un mijloc de ascensiune socială. Acum cinci secole, Ubeda era centrul economic, politic, cultural din această parte a Europei, iar călătorii care ajungeau aici se mândreau. Este orașul natal al romancierului Antonio Munoz Molina.

20170320_081908

Întregul oraș se poate parcurge pe jos, așadar te sfătuiesc să parchezi mașina în afara zonei centrale.

Recomand un sejur de minimum 24 de ore, ca sa poți face o plimbare prin oraș după lăsarea întunericului și să iei cina într-o tavernă locală. La căderea nopții, orașul are un farmec neasemuit, toate clădirile construite cu piatră aurie din centru strălucesc luminate foarte elaborat.

20170318_222859

Am pornit dimineața devreme prin centru și, toate obiectivele turistice fiind încă închise, am început vizita cu Palatul decanului Ortega care, în calitate de hotel, se poate vizita la orice oră. Construit tot în stil renaștere, cu un elegant patio, pune la dispoziția turiștilor spații istorice. Din 1930, clădirea aparține unei rețele hoteliere a statului spaniol numită Paradores, prezentă în toate marile orașe și în orice loc istoric, de fapt. În apropiere, biserica Santa Maria de Alcazares, din secolul 13, construită într-o fuziune de stiluri, cu elemente care s-au adaugat între secolele14-19, pe ruinele unei foste moschei, este emblema orașului.

20170320_095359

Strălucirea stilului renascentist am admirat-o în piața Vazquez de Molina și capela San salvador. Piața Vazquez se distinge prin armonia sa, și cred că este una dintre cele mai frumoase amenajări urbane din epoca Renașterii. Pe marginea pieței, fosta închisoare a episcopului, apoi fost depozit de grâne, este azi post de poliție, iar palatul unui marchiz este mănăstire.

20170320_100157

Palatul care i-a dat numele Vazquez de Molina datează din secolul 16, și a fost construit la inițiativa unui înalt demnitar. După aceea a fost transformat în mănăstire, apoi în închisoare. Acum funcționează ca primărie și se mai numește Palatul Lanțurilor, pentru că acest element decarativ îi ornamentează fațada.

20170320_095541

Capela San Salvador ilustrează arta religioasă andaluză și ai impresia că plonjezi direct în anii 1550. Destinată a fi panteonul unei familii înstărite, proprietarii au comandat pe fațadă motive asemănătoare ce decorează porticul catedralei din Granada. Sacristia prezintă o artitectură uimitoare, cu decorațiile de inspirație italiană.

20170318_222810

M-a surprins lipsa decorațiunilor de natură religioasă. Proprietarul a optat pentru figuri de atlanți, cariatide, sibile, foarte rare într-o biserică, precum și capete sculptate reprezentând stări sufletești. Destul de îndrăzneț pentru Evul Mediu !