În tăcerea nopții

Rodez, 2015

Urmăresc în mod special trei plasticieni, dintre care unul este Pierre Soulages.

Într-o vreme, îmi plăcea negrul și mă îmbrăcam aproape numai în negru.

Peste această obișnuință, s-a suprapus uimirea și frenezia de la retrospectiva Soulages din 2010. Acolo i-am descoperit principiile de dincolo de negru și am început să caut nuanțele negrului.

Iar atunci când am dorit să-mi explorez atracția, m-am dus la Rodez, orașul său natal unde, acum câtiva ani, i s-a dedicat un întreg muzeu.

Cele mai reprezentative opere ale sale, cum e și firesc, se află aici. Prin restul Europei, am văzut o excelentă selecție la Fondation Pierre Gianadda (Martigny), iar la Pompidou sunt expuse doar două-trei lucrări, și acelea cu gri și alb în compoziție.

Cele mai multe sunt ținute departe de ochii lumii, în colecții particulare.

Pierre Soulages se bucură de reputația de a fi cel mai cotat artist francez în viață.

Anul trecut a împlinit 100 de ani și încă pictează.

De ce negru ? Pentru că, într-o noapte întunecată de ianuarie, când nu avea somn și nici inspirație, a descoperit că negrul e luminos, iar lumina emanată se transformă în mai multe nuanțe, strălucitoare sau mate, după consistența stratului de vopsea și după direcția în care e trasată culoarea.

Dar n-a pictat întotdeauna monocrom nonfigurativ.

Așa cum mărturisește, îl fascinează autoritatea negrului și, astfel, a inventat conceptul de ,,dincolo de negru”, care echivalează cu un întreg sistem filosofic al culorii.

Mă gândesc automat la un alt inventator cromatic, Yves Klein, cel care a acreditat un albastru doar al său, IKB.

În afară de spectacolul operelor, spațiul în sine este o creație rară. Arhitecții care au conceput muzeul au fost recompensați cu premiul Pritzker, echivalentul Nobel în arhitectură.

Cu mult înainte să merg la Rodez, pe când nu știam nimic de Soulages, am tras la un han cu design uimitor, în satul lor natal, la Olot, în Catalunia. N-am putut uita acea locație și, ulterior, am aflat că fusese desenată de același cabinet.

În muzeu, deși erau mulți vizitatori, domnea o liniște solemnă, ca într-un templu. Un moment de regenerare desăvârșită.

(va urma: Biserica abațială din Conques)

Lectură de drum :

Beaux-Arts Magazine

Merci pour le chocolat !

Martigny, 2018

Să călătorești în țara ciocolatei e minunat, însă în doze mici, exact așa cum deguști o tabletă bună fondantă. O zi-două, dacă îți este în drum în traseele dinspre estul spre vestul europei. Două motive sunt: natura și muzeele de artă care organizează expoziții deosebit de atractive.

20170725_125508

Am făcut cu sora mea o scurtă iesire din Italia, special la Martigny ca să vedem expoziția Pierre Soulages la Fundația Pierre Gianadda. Este unul dintre artiștii plasticieni pe care îi urmez atunci când li se dedică un eveniment. Actualmente, Soulages, în vârsta de 98 de ani, este cel mai cotat pictor francez contemporan.

vara2015 724

Orășelul este mic, impecabil de dichisit, dar nu prezintă alt obiectiv decât cel cultural, creat în jurul Fundației.

20180723_145450

Nu aveam nicio idee unde se afla muzeul și nici navigator în mașină. Însă, chiar în momentul când credeam că ne-am rătăcit, au început să apară, la fiecare intersecție, din sută în sută de metri, mici indicatoare galbene instalate special, pe care scria SOULAGES. Nu aveai cum să greșești drumul. Era evenimentul principal al orașului, care trăiește în notorietatea fundației.

20180723_144839

Am aflat că această mare instituție există din 1978 și administrează mai multe muzee, săli de expoziție și de concert. Colecțiile permanente, care pot fi vizitate oricând, cuprind Muzeul Automobilului, Muzeul Galo-Roman și o colecție de fotografie de familie care reflectă dezvoltarea fundației. Multe dintre fotografii o reprezentau pe marea solistă de operă Cecilia Bartoli, invitată permanentă a fundației. Mai mult de jumătate de expoziție îi era dedicată, în fotografii oficiale sau private.

Parcul de sculpturi, de mare întindere, și spațiul Chagall sunt accesibile direct din clădirea principală.

20180723_145315

Parcuri de sculpturi am văzut multe, dar aici mi s-a părut că exponatele străluceau. Cred că nu a fost doar o impresie subiectivă, bănuiesc că sunt importante lipsa poluării și aerul curat, limpezimea din jur.

20180723_145135

Complexul este indeajuns de mare ca sa petreci o jumatate de zi, începând cu vizitarea interiorului și apoi a parcului ca o bijuterie.

20180723_144417

Surpriza a fost că parcul înglobează și o grădină botanică în care poți admira o mare diversitate de specii exotice, plante și copaci, alături de care sunt armonizate sculpturi de artă modernă și contemporană.

20180723_145209

Expoziția Soulages a fost organizată mai mult din împrumutul unor tablouri din colecții particulare de la Monaco, pe care nu ai cum să le vezi altfel. De la muzeul principal dedicat lui Pierre Soulages, aflat la Rodez, în regiunea Auvergne (Franța) erau destul de puține.

vara2015 737

Atenția personalului față de client este remarcabilă. La casa de bilete se formase o ,,coadă” de trei-patru persoane și, în momentul acela, s-a deschis imediat un alt ghișeu, din respect pentru vizitatori.

Recomand vizita în special vara, pentru splendoarea plantelor care întregesc ansamblul artistic prin armonia lor.