Olimpiadă

Olympia, 2015

În Grecia, vizitarea templelor din antichitate este tot un fel de pelerinaj. Credincioșii aduceau dintotdeauna jertfe zeilor ca să-i îmbuneze ori să le atragă bunăvoința.

img_0803.jpg

În temple există acele energii indestructibile ale credinței. Le simți intensitatea, uneori mai explicită, alteori mai subtilă. Este unul dintre motivele pentru care mă întorc în siturile antice mereu și mereu.

img_0799.jpg

Pleci din aceste locuri sacre cu mintea limpede, cu sufletul purificat.

img_0808.jpg

Aici, în acest perimetru sacru, preoții care oficiau aveau privilegiul să intre în comunicare cu astrele, ale căror interferențe guvernau și atunci, ca și azi, influențând comportamentul muritorilor. Astre egal zei. Grecia e ocrotită și acum de zei.

img_0804.jpg

La Olympia am fost într-o zi de iunie cu vreme capricioasă. Alternau reprize de ploaie scurtă, sclipiri de soare, nori negri, tunete și fulgere, ca și cum zeii se întruniseră și aveau, fiecare, ceva de spus. Permanența divinului o intuim aici, la Olympia, mai mult decât oriunde.

img_0788.jpg

Zeus este stăpânul incontestabil al sitului, dar istoricii susțin că templul soției sale Hera l-a precedat, temporal și prin sacralitate.

IMG_0769

De trei mii de ani, s-a dezvoltat aici cultul pelerinajului. Înainte de a exista templele, în acel ținut din vestul Peloponezului se întindea o pădure sacră.

img_0801.jpg

Plopi, mesteceni, măslini, platani, stejari, pini creșteau laolaltă datorită. A început să fie celebrat cultul vegetației și al belșugului. La un moment dat, simțindu-i-se energiile tămăduitoare, pădurea a fost parțial defrișată pentru a se construi un sanctuar dedicat lui Cronos, fiul cerului (Uranus) și al pământului (Geea), tatăl lui Zeus.

img_0802.jpg

Fervoarea religioasă explică multitudinea construcțiilor, timp de secole, în același perimetru, ca și cum zeii și-ar fi ales un sediu terestru pe care oamenii să edifice noi construcții. Puterea Olympiei stă tocmai în relaționarea dintre zei și ființe umane. Aici, comunicarea dintre ei a atins împlinirea.

img_0794.jpg

Situl este împărțit în zone sacre și profane. Ruinele cele mai impozante sunt rămase dintr-un hotel destinat găzduirii pelerinilor. Când romanii au cucerit Grecia, întregul sit a avut de suferit. Nero chiar și-a construit aici un arc de triumf și un palat.

img_0789.jpg

Chiar dacă au suferit din cauza stăpânirii romane, templele au înfruntat vremea cu demnitate, așa cum le vedem acum.

IMG_0785

Astfel se explică și faptul că jocurile Olimpice, înființate chiar în perimetrul acestui templu, au dăinuit. În Grecia, mai existau și alte centre unde se desfășurau întreceri sportive: Corint, Nemeea, Delfi, însă au dispărut. Olympia este singurul loc unde au supraviețuit.

IMG_0787

Doar mergând acolo veți înțelege de ce.

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

Cordoba în toiul iernii

2016

Am decis să trec peste prejudecata că Spania e o destinație pentru sezonul cald și am vizitat Cordoba la început de ianuarie. Chiar dacă diminețile pornim prin oraș la o temperatură de numai zero grade, soarele ajunge repede sus, iar ziua se încalzește până pe la 16 grade.

049.jpg

Exotismul acestei destinații devine mai puternic în ianuarie, când portocalii sunt plini de fructe și vegetația luxuriantă dă o notă de culoare verde închis, cu flori de sezon. Gradinile oricărui oraș din Andaluzia au farmecul lor în orice anotimp.

053.jpg

Cordoba, aflat în patrimoniul UNESCO, este un oraș încărcat de istorie și civilizatie, la răscrucea a trei culturi: islamică, iudaică și creștină. Maurii și-au lasat amprenta pe stilul de arhitectură și constructie al clădirilor, ținând cont că au ocupat orașul timp de 300 de ani. În secolul 10, Cordoba era un oraș vestit, cu peste o mie de moschei. Dar și evreii au influențat civilizația orașului. Erau buni artizani, prelucrau celebra piele de Cordoba, dar și bijutieri sau armurieri vestiți.

Am vizitat faimoasa catedrală moschee La Mezquita Catedral, în care se pătrunde traversând o grădină de portocali.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Are un interior întunecat desparțit în naosuri separate între ele de o mie de coloane confecționate din materiale prețioase.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

În capăt, este instalat mihrabul, loc de rugăciune la musulmani, îndreptat spre Mecca. În 1523, regele a construit în mijlocul acestei moschei o catedrală catolică, confirmând astfel alungarea definitivă a maurilor.

099.jpg

Un alt obiectiv pitoresc, Palatul regilor catolici este impunător și a fost la origine o fortăreață maură.

064.jpg

De-a lungul timpului, a cunoscut multe transformări: palat al regilor, sediu general al Inchiziției, închisoare.

079.jpg

Grădinile sale te răsfață cu sofisticate aranjamente acvatice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Dar orașul ascunde multe comori, rezidențe și case aristocratice renovate transformate în muzeu.

Vechiul cartier evreiesc (La Juderia) este, în sine, un monument.

045.jpg

Pe înserat, lumina cădea oblic într-o scenografie meșteșugită a unui spațiu deja artificial, aproape filmografic.

041.jpg

Am început vizita acestui mic labirint chiar cu sinagoga. Evreii au fost alungați din Spania în 1492, de aici s-au refugiat în toată Europa, instalându-se mai ales în porturi. Amsterdam, Londra, Livorno, Smirna, Patras, Tesalonic.

046.jpg

O panoramă frumoasă este spre râu și podul roman.

062.jpg

Scena se deschide spre orizonturi noi.

063.jpg

Templul lui Apollo Epicureanul

Bassae, 2015

Într-o singurătate neobișnuită pentru Grecia și tocmai de aceea emoționantă, templul lui Apollo de la Bassae, așa cum îl vedem azi, a fost al patrulea dedicat zeului solar pen acest munte și pe acest perimetru.

Monument aflat în patrimoniul UNESCO, supranumit ,,Parthenonul Peloponezului”, te-ai aștepta să fie mai bine semnalat pe șosea. Dimpotrivă, este destul de greu accesibil. Indicatoarele lipseau, am tot greșit drumul, ca și cum zeii ar fi vrut să ne împiedice să ajungem. Este cocoțat la o altitudine 1.130 de metri, pe o creastă înconjurată de prăpăstii și intuiești imediat un element greu descifrabil în amplasamentul său. În răcoarea crestelor, cauți cu privirea pe cer, în zare sau în împrejmuirea naturii, acel indiciu pentru inițiați.

Orientarea templulul pe axa nord-sud este la fel de rară, dar explicabilă prin dificultatea terenului. Ca să poată funcționa conform uzanțelor, arhitectul a trebuit să improvizeze o ușă cu acces spre est.

În 2015, templul se afla încă în lucrări de renovare, erau schele peste tot, echipe de restauratori italieni și un cort mare instalat ca să-l protejeze.

img_0762.jpg

Stilul mi s-a părut foarte cunoscut și, după ce am citit explicațiile, am înțeles.Templul este opera unui celebru arhitect care făcea parte din echipa care a realizat Parthenonul din Atena și de aceea stilul este similar. Din fericire, se numără printre cele mai bine conservate temple din Grecia, datorită redescoperirii sale târzii de către arheologi, abia în 1765. De atunci, a fost protejat și astfel a traversat timpul până la noi.

IMG_0760

Piatra de construcție e calcar gri, mai degrabă discretă. Însă motivul pentru care arheologii și istoricii îl vizitează este o rămășiță de coloană corintiană, mai precis baza ei, prima de acest stil care a fost cunoscută și repertoriată de către cercetători, amplasată în camera sacră a templului.

img_0765.jpg

Ca să poți desluși mesajul său, călătorule pasionat de pietre încărcate de energii, ai de traversat un ținut misterios !

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

Bergama, orașul dintre două cetăți

2017

Pornind din Izmir, orașul cu un climat mediteranean blând, orice sezon este perfect ca să explorezi marile situri ale antichității. De la Izmir la Bergama e o distanță de 110 km pe o autostradă cu trafic intens unde se circulă bară la bară. Problema e că șoferii turci nu mențin o distanță suficientă între masini, așa că vezi tamponări frecvente din cauza unor frâne bruște.

Anticul Pergam e compus din două situri, Asclepionul jos, pe câmpie, la marginea orașului și Acropolele sus în munte, la 6 km de centru, aflate în patrimoniul mondial UNESCO.

20170501_112254.jpg

După vizitarea Asclepionului, străbați aglomerația urbană, slalomând printre căruțe și biciclete, ca să ajungi la situl principal, pe coasta muntelui, la Acropole.

20170501_112325-e1549650583715.jpg

Orășelul nu este lipsit de interes, pentru culoarea locală. În centru se află Bazilica roșie, numeroase prăvălii și cafenele, căsuțe modeste și străzile care roiesc de lume.

20170501_111633.jpg

Ce zici de o scurtă pauză la un chai ?

20170501_112409

Lectură de drum:

Călin Felezeu, Imaginea otomanului și a civilizației otomane în cultura românească