Orașul teilor

Kastoria, 2016

M-am îndepărtat mult de țărmul mării Egee.

20160618_121914.jpg

Mă aflu într-o altă Grecie, secretoasă, împădurită, cu o vegetație continentală ca la noi, diferită de imaginea familiară a vacanței.

20160618_132844

Kastoria este cunoscut ca fiind orașul blănurilor, dar nu acesta e motivul vizitei mele.

20160618_125249

Însă, chiar dacă nu ai intenția să-ți cumperi o haină de blană, merită să te oprești aici.

20160618_131404

Faima din trecutul istoric a supraviețuit datorită celor șaptezeci și cinci de biserici din perioada bizantină și post-bizantină. Azi mai putem vedea doar aproximativ cincizeci (sursă: ghidul Michelin).

20160618_132717-1.jpg

Am remarcat o mare discreptanță între centrul lăsat de izbeliște și zona elegantă de pe malul lacului.

20160618_140411

Cele mai multe biserici sunt minuscule, dar toate sunt împodobite cu sculpturi și fresce.

20160618_155042 (1)

Inițiativa edificării lor o datorăm negustorilor bogați și înalților funcționari de la Constantinopol exilați la Kastoria.

20160618_151252

Așezat ca o peninsulă pe lacul cu același nume, foarte aproape de cunoscutul lac Prespa, aflat la granița dintre Grecia, Albania, Macedonia, orașul este cunoscut ca fiind, de peste șase sute de ani, centrul comercial de unde se exportă blănuri în toată lumea.

20160618_134908

Această industrie prosperă a demarat în epoca bizantină, când negustorii de la Constantinopol care se trăgeau din Kastoria au început să trimită blănuri în Rusia, ca să-și asigure, în acele vremuri tulburi, protecția unor oameni de seamă.

20160618_145635

Blănurile se confecționau în acest orășel care ne înfățișează azi niște contraste foarte puternice.

20160618_154808

Mă refer la dicrepanța dintre conacele opulente, mândre, renovate cu gust, ale aristocrației și micuțele biserici ortodoxe părăsite, ignorate și căzute în paragină.

20160618_131612

Din Rusia, faima blănurilor kastoriene s-a extins în curând și în Imperiul austro-ungar, unde au început să prolifereze magazinele de profil.

20160618_133749.jpg

Negustrorii evrei din Kastoria aveau, pe atunci, filierele lor de unde se aprovizionau cu materie primă de calitate, din America de Nord și Scandinavia, dar astăzi s-au creat, în apropierea orașului, crescătorii de vizoni și lupi.

20160618_152502

Magazinele de blănuri, opulente și atractive, se înșiruie de la un capăt la altul al orașului.

20160618_153523

Componenta spirituală are o aparență diametral opusă.

20160618_134210

Bisericile sunt minuscule, majoritatea închise, fără orar afișat, năpădite de flori sălbatice și de buruieni.

20160618_150158

Am încercat să mă strecor ca să privesc înăuntru, dar n-am reușit să zăresc mare lucru.

20160618_154938

La acel ceas ireal de cald, când grecii se retrag de sub soarele strivitor, între unu și patru după-amiaza, micile sanctuare păreau și mai singuratice, încremenite într-o căldură și lumină strivitoare.

20160618_145018

Din fericire, primesc adăpost răcoros într-una din bisericuțe.

20160618_134429

Pot să-mi remintesc numele câtorva, care sună ca o invocație solemnă: Agios Nikolaos Kasnidzi, Taxiarhis Mitropoleos, Agios Stefanos.

20160618_140244

Am făcut o lungă plimbare pe faleza care face turul lacului, pe sub sălciile plângătoare și platanii seculari.

20160618_160059 (1)

Bărcuțe de un model tipic, cum vezi numai în jurul lacului Kastoria, erau ancorate în apropierea malului.

20160618_130937

Conacele care s-au păstrat, construite de negustorii bogați în secolele 17 și 18, degajă o impresie de siguranță și stabilitate.

20160618_132958-1.jpg

Peste ele au trecut vremuri grele, dar au răzbit.

20160618_131129

Arhitectura este locală, în stil macedonean, cu trei etaje și au o rânduială tipică gospădăriilor balcanice din zonă.

20160618_133338

Simți, încă o dată, că marea este departe.

20160618_153103

În luna iunie, un motiv în plus să vizitezi Kastoria este mireasma florilor de tei, devoratoare.

20160618_132909

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

vezi și: O gară, un tei

În arșița verii, la Corint

2015

Cunoșteam deja bine Peloponezul, dar mai puțin Corintul, decât din cărțile cu Medeea și Iason. Și pentru că Sf.Apostol Pavel a trecut pe aici.

IMG_0709

Intrând în oraș, m-am așteptat să descopăr indicii ale mitologiilor sale, dar am nimerit într-o urbanizare vraiște, cu imobile noi, construite de-a valma. O dezamăgire totală. Dragi călători, nu vă opriți în oraș, ci îndreptați-vă spre cele două mari obiective antice.

Vechiul Corint are două situri de vizitat, aflate la distanță de câțiva kilometri unul de altul.

***Archaia Corint

Vestigiile care mai pot fi admirate astazi datează din epoca romană.

img_0723.jpg

Descoperirile se datorează scolii americane de arheologie, precum și pasiunii unui arhitect francez. Templul lui Apollo este printre cele mai frumoase din Grecia.

IMG_0698

Fântâna lui Peirene este remarcabil conservată.

img_0722.jpg

Agora se păstrează bine, dar priviți cu luare-aminte de jur-împrejur. Vă aflați pe urmele Sfântului Apostol Pavel, care a pășit pe aceste pietre.

IMG_0702

Caut locul de unde s-a adresat locuitorilor Corintului, în Scrisoarea sa către Corinteni.

IMG_0707

Este cel mai potrivit moment să vă așezați la umbră ca să o (re)citiți !

***Akro Corint

Serpentinele vertiginoase spre vârful piscului îi vor oferi călătorului care cutează să le înfrunte o recompensă binemeritată: Peloponezul în toată splendoarea lui.

img_0879.jpg

E drept că, la 35 de grade, te concentrezi mai mult să cauți cu privirea un loc la umbră decât la peisaj. Dar să nu uităm că această citedelă este printre cele mai mari din Grecia, ca suprafață, pe măsura destinului său zbuciumat. Istoria o consemnează, mai întâi, ca Acropole grecească, apoi citadelă romană și bizantină, până în 1210, când a fost cucerită de franci. În următoarele trei secole, și-a tot schimbat proprietarii, până când a trecut în mâna turcilor, în secolul 15.

IMG_0730

Toate aceste transformări îi creează o identitate cosmopolită, nu mai știi, de fapt, cine a marcat-o cel mai mult.

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

 

Două zile în Dolomiți

2016

Munți albi, cu stânci abrupte și lacuri cristaline, monument natural aflat în patrimoniul UNESCO. Peisaj inaccesibil, îmi sugerează o imagine a însingurării. Pentru Le Corbusier, sunt ,,cea mai frumoasă operă de arhitectură din lume”.

20160718_173323.jpg

Nu-ți prea vine să te aventurezi pe asemenea înălțimi. Vara, când soarele dogorăște, munții par sticloși, sidefii. Ai impresia că poți să aluneci ca pe gheață dacă încerci să-i escaladezi.

20160718_175346

De aceea, recomand Dolomiții vara, doar pe vreme bună. Doar atunci munții strălucesc și natura exultă.

20160718_173800

Pe acele serpentine amețitoare trecea, în timpurile Renașterii, drumul de negoț dintre Veneția și Germania.

20160718_174623

Ce am văzut în 2 zile:

***Abația de la Novacella.

20160718_142759

Întemeiată în 1142 de către călugarii din ordinul augustin, în stil baroc bavarez. Te surprinde opulența decorului.

20160718_154744

***Lago di Carezza.

20160719_094052.jpg

Cu apa sa limpede si curata, înconjurat de paduri de conifere care se oglindesc în el.

***Vigo di Fassa, centru de alpinism si excursii montane.

20160718_173010

Acolo poți dormi la una din numeroasele pensiuni. Recomand să faci o drumeție și să închei seara cu o cină la restaurantul ‘L Chimpl.

20160718_204036.jpg

***Merano, orașul care se află la marginea parcurilor naturale din Dolomiti. Îți este în drum.

20160719_150445

Orașul merită vizitat pentru vegetația luxuriantă și atmosfera tipic provincială de la granița fostului Imperiu Austro-Ungar.

20160719_152603

Datorită climei sale blânde, a fost printre primele, în Europa Centrală, care a aclimatizat specii de plante exotice.

20160719_154318

Sissi, împărăteasa Austriei, a petrecut mult timp aici, să se trateze la băile termale și să admire vegetația.

20160719_152721

Avea obiceiul să facă plimbări lungi, pe fiecare mal al râului, după anotimp: vara pe partea umbroasă și iarna pe partea însorită a râului.

20160719_150312

Plimbarea de iarnă, expusă spre sud, oferă vegetație multă și flori, cu chioșcuri și terase pline de lume.

20160719_153736

Trece pe lângă Kurhaus, vechile băi termale, azi casă de cultură.

20160719_144747

Pe malul opus, plimbarea de vară trece printr-un parc umbros de pini și palmieri.

20160719_154106

Aleea lui Sissi este lungă de 3 km și se poate parcurge în cam 40 de minute.

20160719_153635

Acasă la zeii olimpieni

Olympia, 2015

În Grecia, vizitarea templelor din antichitate este tot un fel de pelerinaj. Credincioșii aduceau dintotdeauna jertfe zeilor ca să-i îmbuneze ori să le atragă bunăvoința.

img_0803.jpg

În temple există acele energii indestructibile ale credinței. Le simți intensitatea, uneori mai explicită, alteori mai subtilă. Este unul dintre motivele pentru care mă întorc în siturile antice mereu și mereu.

img_0799.jpg

Pleci din aceste locuri sacre cu mintea limpede, cu sufletul purificat.

img_0808.jpg

Aici, în acest perimetru sacru, preoții care oficiau aveau privilegiul să intre în comunicare cu astrele, ale căror interferențe guvernau și atunci, ca și azi, influențând comportamentul muritorilor. Astre egal zei. Grecia e ocrotită și acum de zei.

img_0804.jpg

La Olympia am fost într-o zi de iunie cu vreme capricioasă. Alternau reprize de ploaie scurtă, sclipiri de soare, nori negri, tunete și fulgere, ca și cum zeii se întruniseră și aveau, fiecare, ceva de spus. Permanența divinului o intuim aici, la Olympia, mai mult decât oriunde.

img_0788.jpg

Zeus este stăpânul incontestabil al sitului, dar istoricii susțin că templul soției sale Hera l-a precedat, temporal și prin sacralitate.

IMG_0769

De trei mii de ani, s-a dezvoltat aici cultul pelerinajului. Înainte de a exista templele, în acel ținut din vestul Peloponezului se întindea o pădure sacră.

img_0801.jpg

Plopi, mesteceni, măslini, platani, stejari, pini creșteau laolaltă datorită. A început să fie celebrat cultul vegetației și al belșugului. La un moment dat, simțindu-i-se energiile tămăduitoare, pădurea a fost parțial defrișată pentru a se construi un sanctuar dedicat lui Cronos, fiul cerului (Uranus) și al pământului (Geea), tatăl lui Zeus.

img_0802.jpg

Fervoarea religioasă explică multitudinea construcțiilor, timp de secole, în același perimetru, ca și cum zeii și-ar fi ales un sediu terestru pe care oamenii să edifice noi construcții. Puterea Olympiei stă tocmai în relaționarea dintre zei și ființe umane. Aici, comunicarea dintre ei a atins împlinirea.

img_0794.jpg

Situl este împărțit în zone sacre și profane. Ruinele cele mai impozante sunt rămase dintr-un hotel destinat găzduirii pelerinilor. Când romanii au cucerit Grecia, întregul sit a avut de suferit. Nero chiar și-a construit aici un arc de triumf și un palat.

img_0789.jpg

Chiar dacă au suferit din cauza stăpânirii romane, templele au înfruntat vremea cu demnitate, așa cum le vedem acum.

IMG_0785

Astfel se explică și faptul că jocurile Olimpice, înființate chiar în perimetrul acestui templu, au dăinuit. În Grecia, mai existau și alte centre unde se desfășurau întreceri sportive: Corint, Nemeea, Delfi, însă au dispărut. Olympia este singurul loc unde au supraviețuit.

IMG_0787

Doar mergând acolo veți înțelege de ce.

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

 

Cordoba în toiul iernii

2016

Am decis să trec peste prejudecata că Spania e o destinație pentru sezonul cald și am vizitat Cordoba la început de ianuarie. Chiar dacă diminețile pornim prin oraș la o temperatură de numai zero grade, soarele ajunge repede sus, iar ziua se încalzește până pe la 16 grade.

049.jpg

Exotismul acestei destinații devine mai puternic în ianuarie, când portocalii sunt plini de fructe și vegetația luxuriantă dă o notă de culoare verde închis, cu flori de sezon. Gradinile oricărui oraș din Andaluzia au farmecul lor în orice anotimp.

053.jpg

Cordoba, aflat în patrimoniul UNESCO, este un oraș încărcat de istorie și civilizatie, la răscrucea a trei culturi: islamică, iudaică și creștină. Maurii și-au lasat amprenta pe stilul de arhitectură și constructie al clădirilor, ținând cont că au ocupat orașul timp de 300 de ani. În secolul 10, Cordoba era un oraș vestit, cu peste o mie de moschei. Dar și evreii au influențat civilizația orașului. Erau buni artizani, prelucrau celebra piele de Cordoba, dar și bijutieri sau armurieri vestiți.

Am vizitat faimoasa catedrală moschee La Mezquita Catedral, în care se pătrunde traversând o grădină de portocali.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Are un interior întunecat desparțit în naosuri separate între ele de o mie de coloane confecționate din materiale prețioase.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

În capăt, este instalat mihrabul, loc de rugăciune la musulmani, îndreptat spre Mecca. În 1523, regele a construit în mijlocul acestei moschei o catedrală catolică, confirmând astfel alungarea definitivă a maurilor.

099.jpg

Un alt obiectiv pitoresc, Palatul regilor catolici este impunător și a fost la origine o fortăreață maură.

064.jpg

De-a lungul timpului, a cunoscut multe transformări: palat al regilor, sediu general al Inchiziției, închisoare.

079.jpg

Grădinile sale te răsfață cu sofisticate aranjamente acvatice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Dar orașul ascunde multe comori, rezidențe și case aristocratice renovate transformate în muzeu.

Vechiul cartier evreiesc (La Juderia) este, în sine, un monument.

045.jpg

Pe înserat, lumina cădea oblic într-o scenografie meșteșugită a unui spațiu deja artificial, aproape filmografic.

041.jpg

Am început vizita acestui mic labirint chiar cu sinagoga. Evreii au fost alungați din Spania în 1492, de aici s-au refugiat în toată Europa, instalându-se mai ales în porturi. Amsterdam, Londra, Livorno, Smirna, Patras, Tesalonic.

046.jpg

O panoramă frumoasă este spre râu și podul roman.

062.jpg

Scena se deschide spre orizonturi noi.

063.jpg

Templul lui Apollo Epicureanul

Bassae, 2015

Într-o singurătate neobișnuită pentru Grecia și tocmai de aceea emoționantă, templul lui Apollo de la Bassae, așa cum îl vedem azi, a fost al patrulea dedicat zeului solar pen acest munte și pe acest perimetru.

Monument aflat în patrimoniul UNESCO, supranumit ,,Parthenonul Peloponezului”, te-ai aștepta să fie mai bine semnalat pe șosea. Dimpotrivă, este destul de greu accesibil. Indicatoarele lipseau, am tot greșit drumul, ca și cum zeii ar fi vrut să ne împiedice să ajungem. Este cocoțat la o altitudine 1.130 de metri, pe o creastă înconjurată de prăpăstii și intuiești imediat un element greu descifrabil în amplasamentul său. În răcoarea crestelor, cauți cu privirea pe cer, în zare sau în împrejmuirea naturii, acel indiciu pentru inițiați.

Orientarea templulul pe axa nord-sud este la fel de rară, dar explicabilă prin dificultatea terenului. Ca să poată funcționa conform uzanțelor, arhitectul a trebuit să improvizeze o ușă cu acces spre est.

În 2015, templul se afla încă în lucrări de renovare, erau schele peste tot, echipe de restauratori italieni și un cort mare instalat ca să-l protejeze.

img_0762.jpg

Stilul mi s-a părut foarte cunoscut și, după ce am citit explicațiile, am înțeles.Templul este opera unui celebru arhitect care făcea parte din echipa care a realizat Parthenonul din Atena și de aceea stilul este similar. Din fericire, se numără printre cele mai bine conservate temple din Grecia, datorită redescoperirii sale târzii de către arheologi, abia în 1765. De atunci, a fost protejat și astfel a traversat timpul până la noi.

IMG_0760

Piatra de construcție e calcar gri, mai degrabă discretă. Însă motivul pentru care arheologii și istoricii îl vizitează este o rămășiță de coloană corintiană, mai precis baza ei, prima de acest stil care a fost cunoscută și repertoriată de către cercetători, amplasată în camera sacră a templului.

img_0765.jpg

Ca să poți desluși mesajul său, călătorule pasionat de pietre încărcate de energii, ai de traversat un ținut misterios !

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

Bergama, orașul dintre două cetăți

2017

Pornind din Izmir, orașul cu un climat mediteranean blând, orice sezon este perfect ca să explorezi marile situri ale antichității. De la Izmir la Bergama e o distanță de 110 km pe o autostradă cu trafic intens unde se circulă bară la bară. Problema e că șoferii turci nu mențin o distanță suficientă între masini, așa că vezi tamponări frecvente din cauza unor frâne bruște.

Anticul Pergam e compus din două situri, Asclepionul jos, pe câmpie, la marginea orașului și Acropolele sus în munte, la 6 km de centru, aflate în patrimoniul mondial UNESCO.

20170501_112254.jpg

După vizitarea Asclepionului, străbați aglomerația urbană, slalomând printre căruțe și biciclete, ca să ajungi la situl principal, pe coasta muntelui, la Acropole.

20170501_112325-e1549650583715.jpg

Orășelul nu este lipsit de interes, pentru culoarea locală. În centru se află Bazilica roșie, numeroase prăvălii și cafenele, căsuțe modeste și străzile care roiesc de lume.

20170501_111633.jpg

Ce zici de o scurtă pauză la un chai ?

20170501_112409

Lectură de drum:

Călin Felezeu, Imaginea otomanului și a civilizației otomane în cultura românească