Smochinii

Dion, 2016

La Dion, mai mult ca oriunde, resimți sacralitatea intensă și adevărată a Greciei.

20160617_164524

La grecii antici, Dio=Zeus și este reprezentat, uneori, de tot felul de vietăți domestice, pentru că omul a simțit nevoia dialogului cu ce este dincolo de cunoaștere.

20160617_161310.jpg

Încep vizita cu muzeul local, foarte cochet, deși micuț. Privesc obiecte de valoare recuperate în urma săpăturilor care, încă și astăzi, se dovedesc dezvăluitoare de fragmente de civilizație.

20160617_161445.jpg

Situl se află la un kilometru mai departe. Înainte de orice, simt prezența smochinilor, ca și cum Zeus ar fi ales de această dată, să prindă trup vegetal. Cu încrengăturile lor bogate, demne, au străbătut sacralitatea. Mirosul răspândit de frunzișul abundent, dens și protector vine dintr-o sferă care nu e pământească.

20160617_170303

Așezarea datează din secolul 10 (î.C) și este amplasată, nu întâmplător, la poalele muntelui Olimp, – reședința zeilor, într-o câmpie fertilă.

20160617_171133

De aici, preoții porneau să escaladeze crestele muntelui, unde se aflau altarele, cât mai sus, mai aproape de zei, ca să le aducă ofrande.

20160617_171218

Așa cum putem vedea azi ruinele, sunt preponderent vestigii datând din perioada romană.

20160617_170852

Pe atunci, orașul era înconjurat de un zid gros de apărare și avea propriul său port la un râu care se vărsa în mare la o distanță de 16 kilometri.

20160617_170836

S-au degajat, în urma săpăturilor, peste douăzeci de străzi, cu băi publice, clădiri administrative, locuințe, teatru, temple. Printre acestea, faimoasa vilă a lui Dionisos cu un mozaic multicolor.

20160617_161606

Tot aici s-a descoperit templul zeiței Demeter, cel mai vechi sanctuar din Macedonia. Pentru Alexandru Macedon, orașul avea o semnificație specială, mistică.

20160617_165312

Înainte de a porni să cucerească Asia, a venit să se roage aici, la templul lui Zeus.

20160617_173226

S-a dovedit o strategie bună, fiindcă era templul cel mai aproape de Olimp. Zeus l-a auzit!

Lectură de drum:

Alexandru Mitru, Legendele Olimpului

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

Gară pentru noi

Edessa, 2016

Pe Egnatia Odos, străbați Grecia de nord (Macedonia) de la granița cu Turcia până la Marea Ionică. O vacanță întreagă poți petrece pe acest drum. Sau chiar mai multe !

20160616_155827

Una dintre surprizele călătoriei a fost orășelul Edessa.

20160616_173816

Așezat pe marginea unui platou cu deschidere la câmpia macedoneană, este cunoscut încă din antichitate, pentru amplasamentul privilegiat și pentru apele sale curative. Și nu doar atât.

20160616_173749.jpg

Avem cascadele, multiple, și rîul care traversează centrul. Toate aceste ape energizează orașul, îl curăță de energii negative, îl purifică.

20160616_170730

O plimbare de câteva ore în centrul Edessei și în parcul cascadelor este eliberatoare de griji și gânduri, entuziasmantă, poetică.

20160616_155853.jpg

Am stat la un fermecător hotel amenajat într-o casă tradițională în vechiul cartier otoman. Cascadele se aflau la o distanță de 10 minute de mers pe jos, traversând un parc cu platani seculari.

20160616_164345

Prezența dominantă a apei favorizează o vegetație luxuriantă peste tot în jur.

20160616_164742

Natura este foarte inteligent pusă în valoare de urbanizarea elegantă a orașului. Sălciile de pe marginea canalului se apleacă peste trotuar, conspirativ, parapetul (nou-nouț) este fals înclinat, păstrându-și vechea (probabil) poziție împovărată de trecerea timpului.

20160616_173658

Gara, mică, intimă este ca o imagine de film.

20160616_182245

Ajungi la peron și ieși din timp.

20160616_182353

La doi pași de gară, se află o tavernă cu grădină sub un tei înflorit, – era iunie -, și un arțar uriaș.

20160616_182304

Pe măsuțe cădeau, din când în când, flori mici galbene, din ce în ce mai înmiresmate, pe măsură ce se cobora înserarea.

20160616_213430

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

vezi și: Orașul teilor

Orașul teilor

Kastoria, 2016

M-am îndepărtat mult de țărmul mării Egee.

20160618_121914.jpg

Mă aflu într-o altă Grecie, secretoasă, împădurită, cu o vegetație continentală ca la noi, diferită de imaginea familiară a vacanței.

20160618_132844

Kastoria este cunoscut ca fiind orașul blănurilor, dar nu acesta e motivul vizitei mele.

20160618_125249

Însă, chiar dacă nu ai intenția să-ți cumperi o haină de blană, merită să te oprești aici.

20160618_131404

Faima din trecutul istoric a supraviețuit datorită celor șaptezeci și cinci de biserici din perioada bizantină și post-bizantină. Azi mai putem vedea doar aproximativ cincizeci (sursă: ghidul Michelin).

20160618_132717-1.jpg

Am remarcat o mare discreptanță între centrul lăsat de izbeliște și zona elegantă de pe malul lacului.

20160618_140411

Cele mai multe biserici sunt minuscule, dar toate sunt împodobite cu sculpturi și fresce.

20160618_155042 (1)

Inițiativa edificării lor o datorăm negustorilor bogați și înalților funcționari de la Constantinopol exilați la Kastoria.

20160618_151252

Așezat ca o peninsulă pe lacul cu același nume, foarte aproape de cunoscutul lac Prespa, aflat la granița dintre Grecia, Albania, Macedonia, orașul este cunoscut ca fiind, de peste șase sute de ani, centrul comercial de unde se exportă blănuri în toată lumea.

20160618_134908

Această industrie prosperă a demarat în epoca bizantină, când negustorii de la Constantinopol care se trăgeau din Kastoria au început să trimită blănuri în Rusia, ca să-și asigure, în acele vremuri tulburi, protecția unor oameni de seamă.

20160618_145635

Blănurile se confecționau în acest orășel care ne înfățișează azi niște contraste foarte puternice.

20160618_154808

Mă refer la dicrepanța dintre conacele opulente, mândre, renovate cu gust, ale aristocrației și micuțele biserici ortodoxe părăsite, ignorate și căzute în paragină.

20160618_131612

Din Rusia, faima blănurilor kastoriene s-a extins în curând și în Imperiul austro-ungar, unde au început să prolifereze magazinele de profil.

20160618_133749.jpg

Negustrorii evrei din Kastoria aveau, pe atunci, filierele lor de unde se aprovizionau cu materie primă de calitate, din America de Nord și Scandinavia, dar astăzi s-au creat, în apropierea orașului, crescătorii de vizoni și lupi.

20160618_152502

Magazinele de blănuri, opulente și atractive, se înșiruie de la un capăt la altul al orașului.

20160618_153523

Componenta spirituală are o aparență diametral opusă.

20160618_134210

Bisericile sunt minuscule, majoritatea închise, fără orar afișat, năpădite de flori sălbatice și de buruieni.

20160618_150158

Am încercat să mă strecor ca să privesc înăuntru, dar n-am reușit să zăresc mare lucru.

20160618_154938

La acel ceas ireal de cald, când grecii se retrag de sub soarele strivitor, între unu și patru după-amiaza, micile sanctuare păreau și mai singuratice, încremenite într-o căldură și lumină strivitoare.

20160618_145018

Din fericire, primesc adăpost răcoros într-una din bisericuțe.

20160618_134429

Pot să-mi remintesc numele câtorva, care sună ca o invocație solemnă: Agios Nikolaos Kasnidzi, Taxiarhis Mitropoleos, Agios Stefanos.

20160618_140244

Am făcut o lungă plimbare pe faleza care face turul lacului, pe sub sălciile plângătoare și platanii seculari.

20160618_160059 (1)

Bărcuțe de un model tipic, cum vezi numai în jurul lacului Kastoria, erau ancorate în apropierea malului.

20160618_130937

Conacele care s-au păstrat, construite de negustorii bogați în secolele 17 și 18, degajă o impresie de siguranță și stabilitate.

20160618_132958-1.jpg

Peste ele au trecut vremuri grele, dar au răzbit.

20160618_131129

Arhitectura este locală, în stil macedonean, cu trei etaje și au o rânduială tipică gospădăriilor balcanice din zonă.

20160618_133338

Simți, încă o dată, că marea este departe.

20160618_153103

În luna iunie, un motiv în plus să vizitezi Kastoria este mireasma florilor de tei, devoratoare.

20160618_132909

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

vezi și: O gară, un tei