The Friends of Mr Cairo

Cairo, 2018

Mașini, claxoane, scrâșnet de frâne, voci. Peisajul sonor din metropola egipteană e amețitor, dar toate astea încetează imediat ce intri în cartierul creștin. Se așterne dintr-o dată o liniște ireală.

După câteva controale riguroase ale armatei, pătrund în sectorul cel mai bine păzit din Cairo, edificat parțial pe vechile fundații romane.

Aici ne intersectăm cu traseul parcurs de Sfânta Familie în timpul fugii în Egipt.

După plecarea magilor, un înger i s-a arătat în vis lui Iosif, sfătuindu-l să-și ia familia și să fugă în Egipt, pentru a salva pruncul.

Albrecht Durer a reprezentat cu dramatism episodul într-o gravură pe care am văzut-o la Palazzo Sturm, Bassano del Grappa. M-au fascinat resemnarea, temeritatea și speranțele din gesturile lor măsurate.

Porniseră precipitat la drum, îngrijorați unul pentru celălalt și amândoi pentru prunc, indiferenți la frumusețea peisajului. Au rămas în Egipt până la moartea lui Irod, răstimp în care Iosif ar fi lucrat la vechea fortăreață romană.

Fără un ghid destoinic, ar fi greu să mă descurc prin cotloanele micului labirint unde se află biserica Abu Serga (Sf. Serghie), care trece cu ușurință neobservată.

După ce cobor câteva trepte, ajung într-unul dintre cele mai frumoase monumente paleocreștine din Orientul Mijlociu.

În istoria coptă, locașul a avut un rol esențial, pentru că aici au fost aleși patriarhii acestui cult între secolele 7 și 11.

Închinată sfinților Serghie și Vach, ofițeri în armata romană creștinați în secret, prăznuiți în 7 octombrie, a rămas cea mai veche dintre bisericile creștine din Cairo.

Se presupune că ar fi fost ridicată în secolul 4 chiar pe locul unde s-a odihnit Sfânta Familie.

Parcurg fiecare dintre cele trei naosuri separate de două șiruri de coloane, structură pe care o voi regăsi după câteva clipe și în sanctuarul din dedesubturi.

Din naos, prin stânga, se coboară pe o scăriță de lemn în partea cea mai veche și mai secretă, acolo unde s-a aflat refugiul Sfintei Familii.

Au rămas vizibile, pe alocuri, fundațiile orașului și rămășitele cuceririi arabe.

Acest sanctuar subternan servea deja ca locaș de cult, cel mai vechi din Egipt, înainte de întemeierea bisericii de deasupra, reconstruită în secolul 10 și restaurată de nenumărate ori.

Au mai rămas câteva icoane din secolul 12, însă altarul original îl voi vedea expus la muzeul copt.

Sfântul Marcu, venit în Egipt în secolul 1, atestă că localnicii recunoscuseră deja, la acea dată, sacralitatea criptei.

Înăuntru, în liniștea netulburată, raționalitatea se destramă.

Pe suprafața pietrei, se disting urmele unor pași.

În fața lor, mă învăluie un sentiment unic, o liniște și o neliniște. Vreau să știu ceva ce nu poate fi aflat.

Muzeul copt

Cairo, 2018

Ajung finalmente în acel Orient care se îngemănează cu Occidentul prin credo-ul creștin, rămășiță spirituală firavă pentru noi, azi.

DSCN2365

Cairo, cartierul creștin.

DSCN2340

Zonă de risc important, avem de trecut prin câteva filtre militare ca să pătrundem pe străzile care duc la muzeul de civilizație coptă.

DSCN2344

Strazile și împrejurimile sunt invadate de turiști, însă muzeul, renovat cu rafinament, este locul ideal pentru a te bucura de liniște.

DSCN2339

Decorul mă trimite spre vechea eleganță orientală.

DSCN2342

Copții, creștinii din Egipt, au în spate o istorie zbuciumată.

DSCN2368

Numele lor vine din greaca veche (guptios=egiptean).

DSCN2346

Biserica din Egipt, cu un destin capricios, nu recunoaște decât autoritatea patriarhului din Alexandria.

dscn2406-1.jpg

Ca element distinctiv, liturghia coptă a rămas neschimbată, aceeași din primele clipe ale creștinismului, rostită și acum în limba coptă.

DSCN2348

Membrii acestei comunități sunt supuși zilnic discriminărilor, dar fac eforturi să-și consolideze locul în societate datorită intelectualilor care îi sprijină moral și al generozității oamenilor de afaceri.

dscn2405-1.jpg

La intrarea în complexul muzeal, am zăbovit la vestigiile unui turn dintr-o veche fortăreață romană care străjuia intrarea în portul Cairo spre canalul lui Traian, pe atunci legând Nilul de Marea Roșie.

DSCN2336

Muzeul se află într-o clădire domnească renovată cu elemente recuperate din vechi locuințe copte. În toate sălile, vedem plafoane diferite de lemn meșteșugite cu modele geometrice, din bârne.

DSCN2397

Parterul muzeului este dedicat arhitecturii religioase.

dscn2366.jpg

Aici te reculegi printre fragmente de frize, altare, stâlpi, coloane, basoreliefuri în calcar.

DSCN2345

Mi-au plăcut motivele inspirate din natură, cu reprezentări de struguri, viță de vie, gura-leului, fin sculpate.

DSCN2373

Fiind creștini, cultivatori și consumatori de vin, motivul viței de vie și al exuberanței dionisiace se regăsește în multe fragmente de basoreliefuri.

DSCN2361

Majoritatea au fost descoperite la mănăstirea Sf.Apolloniu, la sud de Cairo.

DSCN2379

Unele nișe au fost salvate din ruine la mănastirea Sf.Ieremia de la Saqqara, unde se află celebra piramidă, tot lângă Cairo.

DSCN2357

În spatele lor, istoria este covârșitoare, acumulând evenimente din secolele 3-7.

dscn2356-1-e1567807278697.jpg

Intersectezi energiile orientului care n-a pierdut nimic din relația împlinitoare dintre om și cer.

DSCN2400

Elemente de cult, religie și civilizație ne transferă în registrul bizantin, cu inestimabile piese din aur. Predomină scenele biblice.

DSCN2347

O parte din muzeu este consacrată țesăturilor, cu piese uimitor de bine conservate.

DSCN2386

Culorile care au răzbătut prin vremi sunt, de fapt, nuanțe.

dscn2351-1-e1567807326550.jpg

În trecut, erau fabricate într-un sat copt care nu mai există.

dscn2352-1-e1570000764151.jpg

Adevăratul tezaur este ansamblul de treisprezece codexuri de papirus legate în piele, realizate la mijlocul secolului 4 și regăsite abia în 1945 la nord de Luxor, în orașul Nag Hammandi.

DSCN2396

Sunt cele mai vechi cărți cunoscute de omenire, traducerea unor texte scrise inițial în greaca veche, majoritatea fiind scrieri gnostice și câteva în linia tradiției hermetice.

DSCN2394

Printre ele s-a identificat cea mai veche evanghelie după Toma.

DSCN2392

În mod excepțional, biblioteca de la Nag Hammadi posedă singurul exemplar complet. Era ultimul mare text înainte de înlocuirea papirusului cu hârtia. Din cauza problemelor politice din Egipt, aceste opere au fost editate cu greu în zilele noastre în limbi de circulație. Tot ansamblul de aici corespunde cu o lucrare de o mie de pagini scrise.

DSCN2377

 

Kellia este o vastă zonă de peste o mie cinci sute de sihăstrii creștine din secolele 4-8.

DSCN2383

De aici, s-au păstrat picturi murale care provin din adăposturi și mănăstiri, fragmente de altar, obiecte din ceremonialul liturgic. Multe par misterioase, încerc să le deslușesc ca pe un cod de comunicare și să actualizez sensul.

DSCN2401

În sala icoanelor, am recunoscut-o imediat pe atât de venerata Sf.Ecaterina din Alexandria, care a perpetuat atâtea miracole, dintotdeauna.

DSCN2404

Văd și alte chipuri cu priviri pătrunzătoare, intense, bizantine, care transmit o energie nebănuită. Sunt hrănite de singurătate și de contemplație. În vremurile acelea, intimitatea de care oamenii puteau să beneficieze, dacă voiau, era mult mai accesibil de obținut decât azi. Lumea se putea însingura mult mai ușor.

DSCN2403

Cu toate acestea, au fost atât de mulți anahoreți care s-au retras cât au putut de departe, în pustiurile Sinaiului sau în îngemănarea de nisip și cer, la sud de Aswan. În privirea lor citesc vulnerabilitate și putere.

DSCN2376

Tot în acest muzeu, am văzut altarul original din biserica construită pe urmele locului unde s-a adăpostit/odihnit Sfânta Familie în timpul fugii în Egipt, loc care se află în vecinătatea muzeului, tot în această zonă creștină a orașului, pietonală și ferită.

În curte, s-au mai amenajat câteva săli ca să se valorifice inteligent toată aria de expunere.

DSCN2412

Biserica oficială coptă se află chiar lângă muzeu, foarte bine pazită, dar înăuntru nu este permisă fotografierea. Aici, în interior, închinarea la icoane are un alt sens decât cel pe care-l știm.