Orient ?

Amalfi, 2016

Bijuteria coastei amalfitane, de acord !

20160511_115800

Peisaj în design mauro-spaniol: vegetația, stilul arhitectural, ambianța aranjamentelor de fântâni. Orașul, alături de întreaga costiera amalfitana, face parte din patrimoniul UNESCO.

20160511_102111

Obiectivul acestei excursii a fost catedrala Sf.Andrei, fondată în secolul 9.

20160511_102651

Dar ceea ce vedem azi este rezultatul mai multor modificări, din secolele 10 și 11.

20160511_102855

Multe din orașele portuare sau maritime italiene au fost puternic influențate de Orient. Schimburile cu Levantul aveau loc aici, în porturi.

20160511_105316

Acest lucru se reflectă în arhitectura domului, unde splendoarea decorațiunilor se combină în mod fericit cu elemente materiale importate din Orient, cum ar fi impozanta ușă a catedralei, din sec. 11, adusă de la Constantinopol.

20160511_102245

Să pătrundem în clausteriu, care datează din 1268, unde admirăm fuziunea austerității romane cu fantezia arabă.

20160511_102401

Moaștele sfântului Andrei sunt păstrate în criptă. Sunt doar fragmente din trupul său, care au fost aduse de la Constantinopol la Amalfi în 1206, în timpul celei de a patra cruciade.

20160511_102501

Amalfi este una dintre numeroasele destinații de pelerinaj la moaștele sfântului Andrei.

20160511_103808

Republica Amalfitană este cea mai veche republică din Italia (fondată în anii 840), deținea o flotă impresionantă și era o mare putere maritimă. Trebuie să ținem cont că aici s-au inventat Tablele amalfitane, cel mai vechi cod maritim. Comerțul cu Orientul era dinamic.

20160511_102952

Șantierul naval de aici (Arsenalul, azi transformat în muzeu) construia cele mai mari nave din lume care, printre altele, au servit la transportul cruciaților (și la repatrierea lor, nu cu mâna goală, după cum se poate vedea, ci împreună cu moaștele !)

20160511_102744

Principala stradă comercială a orașului mișună de lume, dă pe dinafară de ispite gurmande. Deși la prețuri astronomice, o mică specialitate produsă din lămâile amalfitane e un suvenir potrivit.

Regal

Si Satchanalai, 2017

Un alt punct major pe harta Thailandei medievale.

20170210_124138

Am făcut o excursie de jumătate de zi în această localitate aflată la 45 km. de Sukhotai, pentru a vizita parcul istoric aflat în patrimoniul UNESCO și celebrele ateliere de olărit. În Thailanda, se circulă pe partea stângă a șoselei astfel că am închiriat de la o agenție locală, prin recepția hotelului, o mașină cu șofer de dimineață până după-masă.

20170210_090621

Zona istorică ocupă un parc de întindere medie pe care îl poți parcurge pe jos, în două ore, fără grabă.

 

La exteriorul parcului, în altă direcție de ieșire din oraș, mai este un alt templu important pe care îl recomand.

20170210_130348

Orașul Si Satchanalai este destul de izolat, fără posibilități de cazare, de aceea și parcul este mult mai liniștit decât alte obiective de turism de masă.

20170210_094459

Dacă ești interesat de frumusețea pură a templelor de la începuturile istoriei thailandeze, vei vedea un loc magic.

20170210_102812

El datează din sec.13, când a atins vârful gloriei, ca puternic centru intelectual.

20170210_095621

Aici a fost conceput primul tratat de cosmologie budistă, la care au participat cei mai renumiți savanți ai timpului, invitați de către rege.

20170210_101006

Cele 137 de edificii răsfirate în toată zona mi s-au parut surprinzător de bine pastrate. Însă această mică așezare beneficiază de un plus de farmec, pentru că este înconjurată de apă.

20170210_113433

În vecinătea orașului, la 20 de km., la țară, se află vechi ateliere de olărit, funcționale încă din sec.16. Ceramica produsă aici se exporta și in occident, la curțile regale și nobiliare. La fata locului este un muzeu micuț si multe magazine cu produse din ceramică inedite, diferite de orice vezi în Europa.

20170210_120005

Declinul orașului medieval a început în sec.18, din cauza războaielor cu Birmania.

 

Inițiere

Parma, 2016

Cu mașina am răzbit cu greu căutând hotelul în Parma, centrul fiind restricționat circulației.

20160517_094450

Orașul freamătă de activitate, tot timpul se organizează aici un eveniment în jurul produselor sale legendare, aflate în patrimoniul UNESCO: jambonul și parmezanul.

20160516_230049

Gastronomie și cultură, două motive pentru care merită să vizitezi Parma.

20160517_100612

Magazinele care comercializează aceste două produse sunt adevărate temple ale gastronomiei.

20160517_141208

Proprietarii, care de obicei stau la tejghea, mi-au dat sfaturi asupra produselor care mi se potrivesc. Am avut parte de o inițiere în gastronomia locală și am aflat multe informații despre gust și gusturi. Abia acum pot spune că știu să aleg parmezanul. Mi s-a explicat că acesta are gust diferit dacă e produs iarna, primăvara sau vara și acest lucru se reflectă asupra modalității de a-l consuma.

Ce am văzut:

***Duomo, cu turnul său gotic și leii care străjuiesc intrarea.

20160517_101138

Frescele cupolei sunt semnate de Corregio.

20160517_101614

 

***Baptisteriul, a cărui construcție s-a început la 1196, realizat în marmură roz, foarte rară. Printre cele mai frumoase monumente de arhitectură religioasă din Italia. Interiorul este de inspirație bizantină. Pe cele 16 laturi ale sale, admirăm fresce din sec.13.

20160517_101803

***Galeria Națională se află în Palazzo de la Pilota și găzduiește muzeul de pictură al regiunii.

20160517_134224

Familia de Bourbon-Parma, aristocrații care au guvernat orașul, au lăsat un patrimoniu impresionant.

20160517_141016

În același palat, dar la alt etaj decât galeria, putem vedea Biblioteca Palatină a ducesei Maria Luisa de Parma.

20160517_141757

***Teatrul Farnese, construit în 1619.

20160517_133644

Din cauza grabei, pentru a fi prezentat lui Cosimo I de Medicis care urma să vină la Parma, decorurile au fost construite în carton pictat, iar statuile din gips în loc de marmură.

20160517_104110

Dar chiar și în variantă low-cost a avut succes !

 

Lectură de drum :

Stendhal, Mănăstirea din Parma

Caciocavallo baroc

San Severo, 2016

Mă aflam în drum spre San Giovanni Rotondo, în sudul Italiei, regiunea Puglia. Am intrat în orășelul San Severo ca să cumpăram produse locale recomandate de prietena mea Stefania, originară de aici, pe care am cunoscut-o în Olanda. Să cauți caciocavallo mi-a spus ea, obligatoriu podolico ! Zis și făcut.

20160510_120438

Fiind distrus de un cutremur, San Severo a fost reconstruit în sec.17 în stilul acelor vremuri, baroc. Edificiile elegante aparțin unor arhitecți faimoși. Centrul istoric se concentrează în jurul pieței principale, cu Palazzo di citta (primaria).

20160510_115936

De acolo, poți să pornești într-o plimbare barocă pentru a descoperi superbele palate și biserici ale orașului. Foarte aproape de piață, la 50 de metri, am intrat într-o cafenea elegantă, mai mult un bar-cofetărie, în care am servit un espresso și o felie de tort de migdale (torta di mandorle), de o savoare indimenticabilă, cum spun italienii, de neuitat !

20160510_120056

Peste tot unde am intrat, am remarcat cât de prietenoși erau localnicii și dornici de comunicare cu străinii. Te simți ca în familie. Ne-au povestit despre toate sărbătorile orașului, ce semnifică fiecare și, desigur, au insistat să stăm cât mai mult. Cu siguranță voi reveni la San Severo !

20160510_120143

Prăvăliile alimentare și aprozarele se afla în afara centrului istoric. Găsești toate delicatesele de sub soarele sudului !

Și, într-adevăr, caciocavallo podolico este cel mai fin cașcaval pe care l-am gustat vreodată. Se produce doar în acea zonă din Puglia, din lapte de vacă dintr-o rasă specială, care se hrănește cu ierburi tipic regionale, sudice. Îl găsești în toată Italia, dar nu are același gust, e mare diferență să îl cumperi la fața locului, direct de la producător. Mi-am propus să revin în mod special pentru o experiență culinară mai complexă !

La marginea imperiului

Edirne, 2017, 2018

Ca să găsești un loc cu adevărat romantic, merită să străbați drumuri până la o margine de imperiu.

20171009_184648

Însă, pentru a profita din plin de farmecul orașului, îți recomand să nu mergi la sfârșit de săptămână, pentru că vinerea seara debarcă zeci de autocare pline cu bulgari veniți la cumpărături, granița fiind la 20 de kilometri.

20171009_174159

Ambele puncte de trecere a frontierei între Turcia și Bulgaria, Lesovo și Kapitan Andreevo, care te duc la Edirne, sunt printre cele mai prietenoase pe care le-am traversat vreodată.

20181014_123027

Simți cu adevărat ca ești binevenit, personalul de control îți răspunde în română și sunt foarte binevoitori.

20171009_183436

Când am fost prima dată la Edirne, mi-am imaginat că este doar o localitate de frontieră cosmopolită la intersecția a trei țări.

20171009_204238

Dar și o fostă capitală de imperiu, timp de o sută de ani, până la căderea Constantinopolului.

20171010_101454

Edirne a fost întemeiat de romani (de împăratul Adrian, de aici vechea denumire – Adrianopol), în anul 125.

20171009_171438

Cucerit de otomani, din 1367, i se dă numele Edirne.

20181013_175306

În Evul Mediu, era considerat un centru de cultură și diplomație.

20171009_172333

În centrul istoric, moscheile sunt una lângă alta. Minaretele lor se înalță cu grație spre cer, ca și cum ar vrea să invite la dans norii sau stelele.

20171010_111034

Cea mai impozantă este Selimyie Camîi,

20171010_102025

construită de cel mai mare arhitect turc, Sinan,

20171010_120352

aflată în patrimoniul UNESCO, amplasată un pic mai la înălțime față de centru.

20171010_100944

În medresa (școala religioasă) se află un muzeu mic, foarte pitoresc.

20171010_110208

Dar cea mai fermecătoare mi se pare Moscheea Veche (așa se numește), chiar în centru.

20171010_120557

La apus și pe înserat, peisajul minaretelor este magnific.

20171009_192034_resized (1)

La căderea nopții, lumina le împresoară discret și misterios.

20171009_190333

Case vechi în stil bizantin, grec, otoman, culori vii, străzile pitorești și mulți copaci, deși urbanizarea este densă. Am remarcat numeroase magazine de artizani de parfumuri.

20181014_124930

Nu mă mir, Edirne era cunoscut pentru plantațiile sale de trandafiri care, de aici, s-au extins mai târziu și la bulgari.

20181014_130415

Spre marginea orașului, se află marele complex al sultanului Baiazid II (fiul mai mare al lui Mehmet Cuceritorul),

20181014_123235

excelent renovat, compus din vechea facultate de medicină,

20181014_124022

spital, azil, ospiciu, moschee, fiecare cu funcționalitatea sa precis stabilită chiar de la înființare, din 1488.

20181014_125446

Toate explicațiile din cele vreo 20 de săli parcurse atestă o puternică tradiție medicală în civilizația otomană.

20181014_125247

Și astăzi,  Edirne este un puternic centru universitar.

20181014_133406

Pe Mehmet Cuceritorul, cel mai cunoscut personaj născut aici, probabil ca îl știți din celebrul tablou al lui Bellini în care este îmbrăcat într-un caftan de un roșu special.

20181014_124843

Nu întâmplător roșu, pentru că acea nuanță specială e cunoscută sub denumirea ,,roșu de Adrianopol” și servea în Evul Mediu la vopsirea textilelor, în ciuda faptului că metoda de fabricare implica ingrediente nu tocmai plăcute.

20181014_124819

Mehmet era un literat și un filosof de o vastă cultură. Avea obiceiul să invite la Edirne, la palatul său, înțelepți din toată lumea, ca să poarte cu ei lungi discuții, atunci când nu-și petrecea timpul printre cărți. Despre viața lui sentimentală istoria spune că, la un moment dat, simțind că s-a îndrăgostit nebunește de una dintre soțiile sale, a dat dispoziție să fie ucisă pentru ca să-și poată elibera mintea.

Mai târziu, a cucerit Constantinopolul.

Lectură de drum:

Nedim Gursel, The Conqueror: a novel

Călin Felezeu, Imaginea otomanului și a civilizației otomane în cultura românească

Razele nopții

Ascoli Piceno, 2016

Fotogenic și pictural. Astfel aș descrie prima imagine despre acest oraș.

De talie mică, ți se oferă privirii ca o aglomerație șarmantă de edificii medievale și renascentiste bine conservate.

Am petrecut doar o seară și o dimineață în Ascoli Piceno, dar am constatat că este insuficient pentru cât de multe ai de văzut, de gustat și de savurat.

Te încearcă o adâncă frustrare să fii obligat să alergi în toate părțile, fără a privi cu adevărat în jur.

Istoria orașului nu a cunoscut conflicte majore.

Dimpotrivă, în trecut, mulți artiști au găsit aici inspirație și tihnă.

Astăzi, starea de liniște și bunăvoință se reflectă în toată ambianța.

După cină, am făcut o lungă plimbare seara târziu, când străzile erau goale.

Ce am văzut:

***Piața del popolo și arcadele sale renascentiste.

***Palazzo dei capitani del popolo care datează din sec.13

***Loggia dei mercanti, unde se petrecea comerțul orășenesc.

Aici se află două clausterii cu suprafețe diferite.

***Palatele din secolele 13-14.

***Duomo din sec.12.

***San Cristoforo, o biserică mai izolată, la care am mers ocolind centrul.

Merită din plin să parcurgi această promenadă cu vedere la peisajul din regiunea Marche.

Parcă ai intra într-un tablou renascentist.

***Sediul bisericesc care ne este familiar !

Specialitatea culinară a orașului sunt olive ascolane, adică măsline prăjite în pesmet. Le cumperi pestetot, chiar și pe stradă, în piața pietonală sunt comercianți cu tonete. Pe lângă frumusețea edificiilor, nici gastronomia locală nu se lasă mai prejos !

Modestie, compasiune, toleranță

Assisi, 2016

Assisi, orașul căruia Sf. Francisc i-a influențat destinul, mă întâmpină într-o lună mai cu vreme capricioasă.

20160508_094439

Povestea lui e simplă și generoasă.

20160508_094512

Astăzi, la el acasă, la Assisi, oamenii merg ca să înțeleagă de unde a pornit totul. San Francesco ne inspiră mai mult ca oricând. Forța mesajului său ne dă putere.

20160507_190909

Fiul unui bogat negustor căsătorit cu o nobilă frantuzoaică, Sf.Francisc a petrecut o tinerețe lipsită de griji, înconjurat de prieteni și cu gândul mai ales la distracție. La un moment dat, are o viziune care îi schimbă viața.

20160508_103553

Renunță la poziția socială și la bunurile materiale, își împarte averea săracilor, își schimbă stilul de discurs. Improvizează un nou limbaj, pe întelesul celor mai simple creaturi, păsărelele și micile vietăți din regiunea sa, Umbria.

20160507_172710

De câte ori i se cere ajutorul, chiar în situații imposibile, inventează mijloace originale de a-i sprijini pe cei aflați la nevoie. Din capul locului, te uimește contradicția dintre principiile smereniei care îl caracterizează pe Sf.Francisc și grandoarea așezământului care i s-a consacrat, chiar dacă știm că sanctuarul a fost realizat după dispariția sa.

20160507_174127

Orășelul, înconjurat de ziduri ca o citadelă, nu a suferit nicio schimbare din Evul Mediu și până acum. Îl regăsim inclus pe lista patrimoniului UNESCO. Ordinul franciscanilor, întemeiat de Sf.Francisc, a influențat dezvoltarea unui curent artistic nou în acea vreme.  În bisericile din Assisi au pictat marii maeștri italieni, aducând mari schimbări în stilul precedent, cel de influență bizantină.

20160507_170811

Ce am văzut:

***Basilica Sf.Francisc, în față cu o mare esplanadă, este construită în 1252 și arată ca o suprapunere a două edificii.

20160507_170558

Basilica inferioară adăpostește picturi inestimabile din sec.13-14 și mormântul Sfântului Francisc.

20160507_175516

În Basilica superioară se află 28 de fresce pictate de Giotto care descriu viața și miracolele înfăptuite de Sf.Francisc, prezentate în chip explicit, din care înțelegi chiar dacă nu ai citit lucrările de referință.

20160507_171620

***Basilica Santa Chiara. Din piatră alb și roz, cu o terasă de pe care admiri întinderile Umbriei. Santa Chiara a fost o calugăriță contemporană cu Sf. Francisc, care l-a iubit și l-a urmat peste tot. I-a dedicat integral viața ei.

20160508_095043

***Casa în care se presupune că s-a născut Sf.Francisc se află în centrul orașului.

20160508_103847

***Spello, la 10 km. de Assisi pe un drumeag foarte pitoresc.

20160507_153011

Într-o biserică din sec. 12 se află o frescă pictată de Pinturicchio, extraordinar de bine conservată.

20160507_145942

Culorile sunt înviorătoare și dinamica tabloului remarcabilă.

20160507_150921

 

Lectură de drum:

Hermann Hesse, Francisc de Assisi