Zi: 24 octombrie 2018

Loreto, 2018

Povestea sanctuarului din Loreto, în estul Italiei, aproape de Adriatica, este următoarea: din casa în care s-a născut Fecioara Maria la Nazaret (și unde a revenit după fuga în Egipt) au fost aduși aici trei pereți în stare perfectă, de către o familie de oameni înstăriți, foarte credincioși, al căror nume era Angeli. Prin anul 1291, au comandat aducerea casei, demontată în bucăți, cu vaporul, dar toată această operațiune s-a lungit iar ei, între timp, au răposat. În anul 1294, după ce cruciații au fost expulzați din Palestina, casa a ajuns în portul italian și, știindu-se că transportul s-a datorat familiei Angeli, i s-a dus vestea că a fost adusă de Angeli (=îngeri, în italiană). Asa s-a perpetuat numele ei de-a lungul timpului, Casa adusă de îngeri. I s-a dus vestea dincolo de granițele Italiei. La capătul bulevardului principal, se află spațiul monumental format din piața cu fântâna decorativă, sanctuarul Sfintei Case și Palatul Episcopal.

De proiectul arhitectural s-au ocupat Pontelli, Bramante, Sansovino – cei mai buni arhitecți ai momentului.

În Evul Mediu, în jurul basilicii au început să se construiască noi edificii pentru fideli, spitele, hanuri, prăvălii.

Pereții casei sfinte se află, apărați și protejați, în interiorul bisericii construite în jurul ei. Intri pe o ușiță, stai, te lipești de pereți, îi atingi, încăperea este cu adevărat mică, dar poți sta oricât de mult înăuntru, chiar dacă se umple, nu deranjezi pe nimeni. Oamenii intră liniștiți, cu respect și evlavie, se roagă și ies. Sanctuarul beneficiază de un binemeritat renume privind înfăptuirea unor miracole. Privești oamenii în jurul tău și îți dai seama că au venit acolo, ca și tine, cu speranța că se va întâmpla un miracol, în virtutea celor care s-au înfăptuit în trecut.

Am vizitat și muzeul Palatului Episcopal, cu picturi de mari maeștri italieni. Are doar câteva săli și se află la etaj, de-a lungul unor coridoare lungi mărginite de coloane.

Ca un detaliu util de organizare: parcările sunt imense, iar pe bornele de tichete este afișat și programul serviciilor religioase, astfel încât vizitatorii să poată calcula exact de câți bani să își cumpere tichet, dacă vor să asiste la slujbă sau raportat la timpul pe care vor să-l petreacă în tot complexul.

Acest locaș a fost menționat ca fiind prima destinație de pelerinaj din Italia, în 1294.