Winchester, 2015
Anglia străbătută cu trenul, vara. Plonjez în farmecul orașelor de provincie din romanele victoriene. Profit de un abonament de o săptămână pe circuit feroviar nelimitat care mi-a permis multe opriri și tot atâtea descoperiri. Una dintre ele a fost W.
Ce am vizitat:
1.Winchester College (Colegiul orășenesc de băieți), o monumentală instituție de învățământ care datează din 1382, printre cele mai vechi și celebre școli din lume.
Înființată de către un episcop, inițial a fost dedicată doar copiilor săraci, nu mai mult de o sută pe serie.
Acum numără câteva sute de locuri cu o taxă exorbitantă, pentru odrasle provenind din familii cum nu se poate mai înstărite.
Face parte, firește, de pe lista celor mai prestigioase școli din Anglia.
Se poate vizita doar în luna august, conform unui program strict, când e vacanță școlară.
Veți fi conduși în străvechile săli de clasă cu vestiare, în sala de mese, capelă, clausteriu.
Spațiile datează din Evul Mediu și s-au păstrat intacte.
Școala funcționează fără întrerupere de șase sute de ani, caz unic în istoria învățământului englez.
O dovadă incontestabilă a calității educației este impresionanta listă de absolvenți.
Printre ei, o sumedenie de istorici, matematicieni, astronomi, chimiști de renume mondial,
plus oameni politici și militari cu înalte funcții în ierarhiile englezești.
Respectabila instituție poate fi considerată principalul obiectiv al urbei.
2.Catedrala impozantă care, comparativ cu celelalte catedrale gotice din Europa, se mândrește cu cel mai lung naos.
Cel pe care îl vedem aici datează din 1300, când s-a înlocuit naosul din lemn cu unul din piatră.
Temelia edificiului a fost pusă în anul 660, dar monumentul de azi datează din 1093.
De la acea epocă, este impecabil conservat pavamentul din piatră colorată.
Partea interioară, corul și stalurile, au fost executate în jurul anilor 1500. Detaliile erau foarte importante, prin ele se comunica o întreagă filosofie.
Cea mai mică neglijență în execuția artistică era echivalentă cu erezia.
Am petrecut în interior un pic mai mult de două ore, fără vizită ghidată.
La intrare sunt propuse, cu un supliment tarifar, tururi tematice pentru diferite sectoare (criptă, clopotniță). La exterior, o mică gradină a fost amenajată pe locul unde se aflau vechile dormitoare ale călugărilor.
Plafonul catedralei este o operă de geometrie celestă.
Te ridică în slăvile artei, te apropie de cer într-un dialog intim.
Scriitoarea Jane Austen e înmormântată chiar aici în catedrală, dar nu datorită celebrității ei, care nu era atât de mare în acel moment, ci pentru că fratele ei avea relații apropiate în cadrul clerului.
În adorabilul W., scriitoarea și-a petrecut ultimii opt ani din viață. S-a mutat aici de la Chawton, un cătun aflat la douăzeci și șapte de kilometri, ca să fie mai aproape de medicul care o îngrijea. Îi plăcea să facă lungi plimbări în jurul orașului. Și acum, pe aceste trasee întâlnești multă lume în căutare de inspirație, de aer, de verde.
3.Ruinele Castelul de Wolvesey a aparținut episcopilor de W., care îndeplineau un rol de seamă de consilieri ai regelui Angliei. Având dublă funcție, clericală și politică, acest castel le-a fost construit ca să-și poată îndeplini atribuțiile in viața publică. Vestigiile pe care le vedem datează din secolul 12.
Castelul a fost abandonat în 1620, pentru că episcopii își ridicaseră reședințe mai convenabile în regiune.
4.Great Hall, care a funcționat ca tribunal în Evul Mediu, unde se afla masa rotundă a cavelerilor regelui Arthur. Aici este expusă o copie care datează din 1275, (totuși), realizată după modelul mesei. Similitudinea cu roata zodiacală creează un efect interogativ.
Forma mesei simboliza egalitatea între cei care se așezau în jurul ei, într-o epocă în care mesele erau preponderent dreptunghiulare, pentru a se favoriza menținerea strictă a ierarhiei.
Lectură de drum:
Jane Austen, Mândrie și prejudecată