Tesalonic, 2016, 2017, 2018
Una dintre destinațiile inconturnabile ale verilor mele e Tesalonic.
Printre altele, are muzee îndeajuns de complexe de care mi-e dor tot timpul, cum ar fi cel de arheologie.
Mă opresc mult la exponatele pe care le știu din copilărie, din albume.
Timpul aici se scurge altfel.
Mă redescopar în imagini și obiecte pe care le credeam uitate.
Este unul dintre cele mai bogate muzee din Grecia, chiar și așa, deposedat de tezaurul de la Vergina, aflat acum la situl clasat UNESCO din Veria.
Au rămas îndeajuns de multe obiecte de aici, din nordul Greciei,
descoperite în siturile din Macedonia și Tracia,
mărturii ale calității stilului de viață de pe vremea lui Filip II și a fiului său Alexandru Macedon.
Văd obiecte de pe versantul vestic al muntelui Olimp, din Chalkidiki, unde se află o necropolă din sec.9 (î.Hr.).
Situl Agia Paraskevi de lângă Tesalonic numără 450 de monumente funerare încărcate de obiecte de valoare.
Este expusă ușa care deschidea situl, cu toate ornamentele de bronz rămase intacte.
Bijuteriile nu serveau doar la împodobirea persoanelor decedate sau ca ofrande aduse zeilor pe altarul templelor,
ci erau oferite în dar în împrejurări deosebite, sub semnul Afroditei și al lui Eros.
Artizanii greci foloseau foițe de aur pe care le decupau cu foarfeca, după care le presau într-un suport cu motive diverse, în relief.
Ca să obțină un efect dantelat, realizau un decor filigranat cu fir de aur.
Între aceste fire, aranjau mici picături de aur.
Așa au prelucrat cercei, coliere, coronițe de aur, pretutindeni în regiunea de nord.
Tezaurul de la Derveni are ca piesă principală un vas (krater) din bronz de patruzeci de kilograme, descoperit când s-a construit șoseaua care leagă Tesalonic de Kavala.
Imaginile sculptate în basorelief ilustrează viața lui Dionysos, cu personaje sugestive din veselul său alai. La origine, în 330 (î.Hr.) era un vas banal în care se amesteca vin cu apă la petreceri.
Am profitat ca să degust și un strop de exuberanță dionisiacă.