Bangkok, 2017
Pe vremea când hotelul Oriental s-a dat în folosință, în 1887, oamenii de litere obișnuiau să tragă în cele mai rafinate locații.

Gazdele erau onorate și datoare să le pună la dispoziție suite luxoase unde să-și scrie cărțile.

Scriitorii, clienți îndeobște pretențioși, treceau drept liderii de opinie cei mai credibili.

Cărțile lor erau dezbătute de aristocrați în saloanele literare la modă, iar oamenii politici se înghesuiau să-i citeze ca să-și exhibe cultura.

Prin vorbele de duh ale unui scriitor erau hrănite aspirații și influențate gusturi.

Astăzi, capriciile lor relatate anecdotic servesc reputației diverselor hoteluri pe unde au descins.

Unul dintre pelerinajele literare obligatorii pentru un degustător de lectură este socotit acest hotel mitic,

unde au poposit toți marii autori care călătoreau în Indochina,

pesemne singurul hotel din lume care se bucură de o amprentă literară atât de puternică.

Faima i s-a consolidat prin publicitatea pe care i-au făcut-o cărturari din toate generațiile: W.Somerset Maugham (care a zăcut aici zile-n șir de malarie),

Joseph Conrad, Noel Conrad, Graham Greene, James Michener care au locuit în hotel pe termen lung.

Alte nume glorioase, precum Victor Hugo, Henrik Ibsen, Lev Tolstoi, Thomas Hardy, Henry James, Oscar Wilde,

Arthur Conan Doyle, Ernest Hemingway,

Barbara Cartland, George Orwell, Feodor Dostoievski,

Rudyard Kipling, George Bernard Shaw, Maxim Gorki s-au instalat aici, vremelnic, doar ca să scrie.

Am pășit înăuntru cu speranța tainică de a intersecta fluxul acela energetic activator de inspirație, râvnit de toată lumea, care te anesteziază aidoma îndrăgostirii.

John Le Carré, autorul preferat pe care l-am citit aproape integral,

a fost unul dintre cei mai fideli oaspeți, deși profesia nu-i îngăduia să zăbovească prea mult într-un singur loc.

În saloanele somptuoase, și-a aflat clipe de inspirație ca să termine romanul The Honourable Schoolboy (Comme un collégien),

singura carte pe care am purtat-o cu mine în cele două săptămâni de peregrinare la vechile cetăți siameze, o poveste (de dragoste, spionaj, contrabandă) care se petrece la mijlocul anilor cincizeci în spațiul Asiei de sud-est, atât de învăluitor, amețitor și darnic în fantasme.

A republicat asta pe Ned Hamson's Second Line View of the News.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta da lista impresionanta de oaspeti! Multumesc! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bravo pour ton superbe article! ❤ Bon dimanche Diana! ☀️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
That list of writers is amazing!
I would never – never – imagined it!
(Today you made me understand that I will never be a great writer: I have never passed in that hotel and I have the mathematical certainty that I will never pass there 🙂 SIGH! )
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Grazie, Guido for your nice comment ! Despite of this, your posts are very charming and inspiring !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Grazie a te!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce povești interesante trebuie să se fi scris acolo! Minunat articol! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, cred că interesante, într-adevăr ! 🙂
ApreciazăApreciază
thanks for the inspirational tour Diana! 💖💖
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Buna ziua !
Merci infiniment, pentru superbele calatorii spatio-temporale reale, magnifice, sublime, speciale…geniale !
Drum bun relaxant si binecuvântat, pe pamânt în lung si-n lat ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bedankt voor de leuke en interressante foto’s en het leuke artikel 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dank u wel !
ApreciazăApreciat de 1 persoană