Scorpion

Egipt, 2018

Despre Regele Scorpion, unul dintre cele mai misterioase personaje din istorie, citisem înainte să pornesc spre Egipt.

Mă împăcasem cu gândul că nu voi afla nimic nou despre el dar, prin deșertul nubian

și prin pustietățile Sinaiului

mi-a revenit, stăruitoare, în minte, doar această plăsmuire.

Am scotocit prin muzeele egiptene după indicii.

Unele studii susțin că el ar fi întemeietorul Egiptului faraonic, dar documentele trunchiate și aluzive ale primilor cronicari istorici oferă doar fantasme.

În Egiptul prefaraonic, scorpionii se strecurau peste tot, pe sub vreo piatră, într-un vas de lut uitat descoperit, prin cotloanele locuințelor din chirpici.

Se acomodau ușor la condiții vitrege și nu ieșeau decât atunci când reușita era certă.

Deșertul era mediul lor preferat, dar se simțeau bine și în umezeala văii Nilului, în mlaștinile cu vegetație luxuriantă. Se trăia sub amenințarea lui tăcută.

Teologii egipteni susțineau că veninul scorpionului se scurgea din lacrimile lui Amophis, dragonul ce stăpânea lumea neființei.

Întotdeauna, în expedițiile care traversau deșertul, figura și un vindecător specializat pe înțepătura de scorpion.

La fel și în metropola tebană, unde fiecare templu avea propriul specialist în scorpioni.

De obicei, acesta era un scrib erudit care știa să citească incantațiile care-i îndepărtează.

Un motiv în plus pentru care scribii erau respectați.

Împărtășind complicități de breaslă, făceau un colegial schimb de remedii, după cum se consemnează în papirusuri.

Mai era și câte un șaman priceput în tot soiul de vorbe meșteșugite.

Leacurile, pe atunci, se limitau la descântece și incantații.

De multe ori, vrăjitorii recurgeau la un veritabil șantaj, amenințând ca vor boicota cultul zeităților în caz că vietatea se încumetă să-i sfideze.

Atunci, în zorii civilizației egiptene, suveranii, care încă nu se numeau faraoni, și-au însușit terifiantele puteri ale scorpionului.

Unul dintre ei, cel mai de temut, prin 3150 (î.Hr.), a decis să folosească semnul temutei vietăți în efigia tribului său, ca să îngenuncheze triburile rivale, profitând de spaima pe care o trezea imaginea scorpionului.

Șef de clan, a devenit rege asupra provinciilor mai înstărite din jurul vechiului Memphis.

Prima dată a fost identificat printr-o hieroglifă reprezentând un scorpion, înscrisă pe mormântul său regal.

Egiptologii au decis că acesta a fost numele lui.

Într-una din cetățile epocii arhaice s-a descoperit o încăpere destinată să rămână secretă, cu scorpioni și cozi de scorpion votive.

Se presupunea, și în acest caz, o legătură cu invidiatul conducător al triburilor reunite.

Sub domnia a început sa prindă contur puterea faraonică și, tot atunci, se formează primele hieroglife.

Odată cu apariția noilor zei desemnați de faraoni, scorpionul a alunecat, treptat, în uitare.

Rolul principal i-a revenit cobrei.

Trecutul, ca și viitorul, încă așteaptă să fie deslușit.

Se spune că scorpionul ar fi singura vietate care ar supraviețui în cazul unui accident nuclear și că, dintre toate zodiile, este singura care-și poate schimba, printr-un simplu act de voință, destinul hărăzit de astre.

Urmărește-mă !

Tesalonic, 2016, 2017, 2018

Pe drumul care a legat dintotdeauna Orientul de Occident, legendarul Egnatia odos, am reperul meu

inconturnabil, fuzional, în liziera civilizațiilor, la cheremul influențelor.

Călătorul, de oriunde ar veni, se simte acasă.

M-a surprins, de fiecare dată, acea indiferență cosmopolită, cumva simulată, poleită cu ospitalitate, din atitudinea studiată a gazdelor. Aici, indiferența transmite un alt mesaj decât în Apus.

Fie că descind în Tesalonic la începutul sau la sfârșitul unui periplu insular, întotdeauna vara, vraja e intactă. Imposibil să o deslușesc.

În zori, înainte de șapte dimineața, pe răcoare (în jur de 26 de grade în iunie),

precupeții din centru mătură și stropesc trotuarul înainte de a-și deschide prăvăliile.

Îi privesc și mă revigorează gestul lor, ca o reîmprospătare a gândurilor.

În unele zile, mă îndepărtez cât mai mult de străzile comerciale și din freamătul lor molipsitor.

Tesalonicul secretos, al istoriei și al credinței,

îl caut pe strazi înguste care urcă spre culmea dealului.

Aici a fost, pâna în 1912, cartierul funcționarilor otomani.

Pe înălțimi, întotdeauna, găsesc tihna unui locaș.

Azi intru să văd mozaicul original la Hosios David,

biserica unei vechi mănăstiri din secolul 5.

Vizita este doar la ore fixe, cu prezentarea custodelui. Interiorul e micuț, intim.

Un rar vestigiu al picturii din secolul 12, înfățișând scene din Noul Testament. Chipul lui Alexandru Macedon este și el aici, pictat de artistul anonim.

Lectură de drum:

Grecia mea, volum colectiv (autori: Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Simona Rednic, Nicolae Rednic, Nora Cucu, Mihai Cucu)

Bâlciul deșertăciunilor

Bangkok, 2017

Străbat zona comercială și de afaceri urbanizată contemporan, cu bulevarde mari, spații verzi, clădiri noi de locuințe de lux, trotuare largi. Mă aflu în plin cartier de business, cu turnuri de sticlă și zgârie-nori, cu sedii bancare și firme internaționale de consultanță. Este un oraș emergent unde se construiește încontinuu, din păcate în defavoarea clădirilor istorice.

20170214_105609

Trecătorii se agită cu o frenezie molipsitoare și mă așez pe unde găsesc doar ca să mă uit la lume.

20170214_115421

Thailandezele sunt foarte elegante, iar snobismul ținutelor de stradă presupune expunerea, cât mai la vedere, a brandurilor care le demonstrează reușita. Institutele de masaj tradițional și barurile se înșiruie la infinit. Îți dai seama ușor care sunt localuri de prostituție, neoanele colorate indicând ,,Bar de strip-tease’’. Turismul sexual beneficiază de o publicitate covârșitoare și, de aceea, Bangkokul atrage în special o clientelă turistică preponderent masculină.

20170214_105158

Majoritatea angajatelor din industria prostituției sunt fete sărace de la țară din provincia Isan, în nord-estul Thailandei, o regiune foarte puțin turistică. Din cauza lipsurilor, adolescentele sunt cumpărate pe mai nimic de la familiile lor de către proxeneții din capitală.

20170214_100307

Adeseori, li se pierde urma. Cele mai norocoase ajung, prin căsătorie, în Europa, SUA, Canada. Nu doar fetele. Un mecanism identic funcționează și cu băieții. Seara, vezi la toate localurile cupluri mixte apusean-răsăritene.  Mai mult sau mai puțin avizați, oamenii vin să-și încerce norocul amoros la Bangkok.

20170214_115332.jpg

Dar, în aceeași măsură, am văzut și foarte mulți occidentali singuri și deprimați, cam pe la toate restaurantele unde luam cine târzii.

20170216_183239

În Bangkok s-a înregistrat, în ultimii ani, un număr considerabil de sinucideri masculine pentru că, mai devreme sau mai târziu, candidații la însurătoare își dau seama că la mijloc există un coeficient major de interes material din partea aleselor pe care ei le credeau profund îndrăgostite.

20170214_105640

Ca să mă delectez pe săturate cu bâlciul deșertăciunilor, intram în centrele comerciale. Toate sunt luxoase, dar mici comparativ cu cele din Singapore. Dacă ați fost deja la Takashimaya, e mai bine să nu vă propuneți fapte mari la Bangkok, însă puteți arunca o privire curioasă prin Siam Square și MBK.

20170214_104724.jpg

În cele două mall-uri sunt reprezentate multe mărci internaționale și locale, mai ales în domeniul înfrumusețării și al îngrijirii corporale.

20170214_103805

Peisajul uman din aceste centre este uimitor de pestriț, mai ales spre ora prânzului. Pe suprafețe mari, sunt amenajate sectoare întregi de standuri cu mâncaruri exotice. Nu mi-am dat seama dacă erau creații de artă culinară sau era mâncare de zi cu zi, banală. În tot cazul, după o degustare, m-am ales cu rețeta de clătite cu susan negru și miere.

20170214_105625

Am constatat că un alt motiv pentru care lumea petrece mult timp în mall-uri este poluarea cauzată de automobile și praful. De preferință, să vă alegeți un hotel care să aibă și grădină. 

vezi și Cronica unor iubiri programate și Prânz la Bangkok

Octombrie

ore de drum

Gelibolu, 2018

Punct de importanță strategică maximă între două continente și trei mări, strâmtoarea Dardanele a atras invidia multor nații care voiau să dețină control comercial asupra transportului maritim în Levant.

DSCN1754

Lupta pentru supremație i-a implicat pe greci, perși, bizantini, otomani, ruși, franci. Traficul maritim care folosește astăzi această rută este impresionant. Iar eu am dibuit, pe un țărm, cel mai frumos crâmpei de octombrie.

DSCN1750

Am petrecut o zi la Gelibolu, un mic port romantic de la porțile Europei sau ale Orientului, înainte de a traversa pe malul asiatic.

20181015_180421

Grecii au întemeiat această așezare în secolul 5 (î.Hr.), dându-i numele Kallipoli (oraș frumos).

20181015_174158.jpg

Împăratul bizantin Iustinian I l-a fortificat, iar în 1204, după cea de-a patra cruciadă, orașul a trecut sub control venețian și a primit numele Gallipoli. După căderea Constantinopolului (1453), otomanii i-au schimbat pentru a treia oară numele și destinul.

20181015_180732

Ca în orice port, comerțul este înfloritor, dar…

Vezi articolul original 303 cuvinte mai mult