Octombrie

Gelibolu, 2018

Punct de importanță strategică maximă între două continente și trei mări, strâmtoarea Dardanele a atras invidia multor nații care voiau să dețină control comercial asupra transportului maritim în Levant.

Lupta pentru supremație i-a implicat pe greci, perși, bizantini, otomani, ruși, franci. Traficul maritim care folosește astăzi această rută este impresionant. Iar eu am dibuit, pe un țărm, cel mai frumos crâmpei de octombrie.

Am petrecut o zi la Gelibolu, un mic port romantic de la porțile Europei sau ale Orientului, înainte de a traversa pe malul asiatic.

Grecii au întemeiat această așezare în secolul 5 (î.Hr.), dându-i numele Kallipoli (oraș frumos).

Împăratul bizantin Iustinian I l-a fortificat, iar în 1204, după cea de-a patra cruciadă, orașul a trecut sub control venețian și a primit numele Gallipoli. După căderea Constantinopolului (1453), otomanii i-au schimbat pentru a treia oară numele și destinul.

Ca în orice port, comerțul este înfloritor, dar fără compromisuri la calitate.

Prăvalii îmbietoare, standuri, galantare, vitrine prospere, belșug, pe o parte și pe alta a străduțelor istorice cu imobile tradiționale.

Însă, deși negustoresc, orașul își păstrează sufletul.

Marea și norii își hârjoneau chipurile într-un joc al seducției.

Mirosul frunzelor care îngălbenesc și aerul marin sunt o combinație neobișnuită.

Mi-a plăcut mult varietatea copacilor în culori de octombrie. Vegetația tipică Traciei a pătruns până aici, la împreunarea continentelor. Mă bucur că nu văd palmieri si pot savura nuanțele toamnei.

Gelibolu este și locul de baștină al marelui navigator, amiral, geograf, cartograf Piri Reis, care a realizat, în secolul 16, prima hartă otomană a lumii noi.

Am rezervat pentru cină, prin recepția hotelului, o masă cu vedere marină la Ilhan Restaurant, chiar în port.

Am apreciat calitatea și varietatea peștelui proaspăt, printre care tonul pescuit local.

Se întunecase de mult când am pornit spre hotel, aflat la periferie, tot oprindu-ne pe drum să mai cumpărăm una-alta. Însă, oricât de târziu străbați bulevardele pe jos, te simți în absolută siguranță pentru că orașul, având importanță strategică, este bine supravegheat. De-a lungul soselei care mărginește țărmul se înșiruie instituții diverse, unele dintre ele cazărmi și depozite militare înființate de pe vremea împăratului Iustinian I, ca să stocheze grâne și vin din atât de îmbelșugata regiune.

Marea, în octombrie, e un pic rece pentru scăldat. M-am mulțumit doar cu o plimbare pe plajă, în zori.

De la Gelibolu, pe partea europeană a Dardanelelor, am traversat cu un ferry în portul Lapseki, pe partea asiatică. Am admirat doar din exterior citadela Cimenlik, care a jucat un rol important la căderea Constantinopolului.

Apoi, din portul Geyikli, am luat un alt ferry spre insula Bozcaada, aflată la doar jumătate de oră de continent.

A fost locul în care Turcia m-a prins în mreje, irevocabil.

vezi și Insula misterioasă