Arucha, 2018
Înconjurat de plantații de cafea, orașul parcă te îmbrățișează la sosire, ca un prieten pe care știi că poți conta oricând.
Arusha este punctul de început și de sfârșit al expedițiilor în cele două parcuri naturale, Ngorongoro și Serengeti.
Așteptările și speranțele sosirii aici, împlinirea și plenitudinea plecării spre salbaticie se resimt puternic în energiile orașului. De îndată ce debarci la hotel, senzația este că participi la un eveniment. Nu e un loc pentru devoratorii de turism de masă. Nu ajungi acolo întâmplător.
Am aterizat în Arucha pe aeroportul internațional Kilimanjaro, cu un zbor de la Dar-es-Salaam, unde schimbasem avionul venind din Zanzibar, ambele zboruri cu o companie regională. La aeroportul din Dar-es-Salaam am apreciat foarte mult că un angajat al companiei ne-a însoțit de la o poartă la alta, mic grup de călători care eram veniți de peste tot, schimbând aici avionul, și ne-a trecut prin filtrele aferente până la terminalul unde aveam următorul zbor. Escala a fost scurtă în capitala Tanzaniei, doar de o oră.
Un aeroport foarte pitoresc datorită ținutelor vestimentare ale africancelor. Mai târziu, la o plimbare prin Arucha, tot traversând orașul în toate direcțiile, am avut ocazia să admir și mai din plin coloritul fantezist al veșmintelor feminine din țesături cu modele unicat, toate originale. Nu am văzut două la fel, ca model sau croi, cât timp am petrecut în Arucha, două jumătați de zi la plecare și două zile și jumătate la sosirea din parcurile naționale.
Peste tot, am fost însoțiți la fiecare pas de ghidul nostru Jackson, foarte competent și profesional, de la agenția EasyTravel Tanzania, de unde am cumpărat turul complet de opt zile.
La sosirea în Arucha, am rezervat o noapte la un hotel de lanț internațional, chiar în centru, cel mai vechi hotel al orașului, care funcționa încă din anii 1920. De acolo au pornit, în expediții și safari, primii exploratori ai Africii. Înainte de cină, am dat o tură prin oraș. Era într-o duminică după-masă și era totul închis. De cum am ieșit din incinta hotelului, ne-au asaltat absolut toți localnicii care se aflau pe stradă, întrebându-ne tot felul. Erau simpatici, dar cam insistenți.
Un fapt divers simpatic, de la cină: în hotel erau două grupuri mari de americani, iar în seara aceea cineva își sărbătorea aniversarea. Au fost foarte drăguți pentru că, în momentul când au împărțit cele două torturi, unul de ciocolată și unul de fructe, au venit și la noi la masă și ne-au oferit din fiecare. Am povestit cu ei, fiecare de unde venea și ce văzuse.
La întoarcerea din expediție, am tras la un alt hotel, aflat într-o plantație de cafea la marginea orașului, format din bungalow-uri cu propria lor grădină și terasă, destul de izolate unele de altele prin vegetația bogată care le înconjoară.
Spre deosebire de primul hotel, cel din centru, unde erau mai mult turiști americani, aici clientela era formată din oameni de afaceri, trekkeri, climberi, alpiniști, foarte puțini turiști în familie.
De la masă, la micul dejun, am zărit, dimineața devreme, un convoi de mașini cu sigla National Geografic pornind spre sălbăticie.
Ce am vizitat:
1.muzeul de istorie naturală
2.muzeul de istorie și civilizație
3.piața centrală de legume, fructe, produse locale
Cumpărături
Textile
La Mall se găsesc magazine cu produse textile tipice, confecționate în stil african, care pe mine m-au entuziamat foarte mult, văzându-le purtate pe stradă. La piață poți cumpăra la un preț derizoriu imprimeuri senzaționale din celebra pânză ceruită africană. Dacă nu ai timp să cumperi din Tanzania, ai șansa de a achiziționa în Olanda, la Helmond, cea mai de calitate pânză ceruită care se fabrică acum în lume. Am remarcat ținutele purtate de Michelle Obama în câteva ocazii oficiale, create din acest tip de material textil.
Cafea
Un alt produs de calitate excepțională este cafeaua. In Arucha și împrejurimi, se cultivă cu succes, în plantații bio, o cafea cu un gust foarte catifelat și subtil.
Abia când am ajuns în Tanzania am înțeles ce înseamnă cafeaua cu adevărat naturală, proaspătă, indiferent cum o preparau, pesemne în metoda care se potrivește cel mai bine tipului de cafea din plantațiile lor locale.
Lectură de drum:
Ernest Hemingway, Zăpezile de pe Kilimanjaro
ore de drum 